Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Frankfurt – cetatea cărţilor
- 26-10-2016
- Nr. 846
-
Silvia COLFESCU
- Actualitate
- 1 Comentarii
O dată pe an, lumea cărţilor se mută pentru o săptămînă în Frankfurt/Main. Inima oraşului bate la Messe, marele spaţiu unde, în săli imense, mii de editori din toată lumea îşi expun producţia ultimului an; se acordă premii, se discută cărţile, se negociază contracte, se stabilesc programe de sprijinire a traducerilor. În tîrg, în sediile asociaţiilor de scriitori, în biblioteci, în librării, în sălile primăriei, se dezlănţuie o adevărată instituţie, numită lesung – lectură: autorii citesc din propriile opere, în timp ce sute de ochi sînt aţintiţi asupra lor şi audienţe consistente le sorb cuvintele. Media acordă un loc de frunte noutăţilor: emisiunea TV de interviuri ale scriitorilor Das Blaue Sofa, care se transmite direct din tîrg, este foarte urmărită. Eveniment important atît pentru oamenii cărţii – editori, agenţi literari, scriitori, librari –, cît şi pentru cititorii din Germania şi de pe tot globul, Tîrgul de Carte de la Frankfurt are loc timp de cinci zile, în octombrie; este deschis în primele trei zile profesioniştilor, iar în ultimele două zile, oricărui cititor. Forfota şi agitaţia din zilele profesioniştilor se concretizează în încheierea a mii de contracte de traducere şi publicare. Printre discuţiile pe marginea celor mai importante cărţi apărute în […]
… „ … În 2016, invitate au fost Olanda şi Flandra, şi literatura de expresie olandeză – nu fără frustrare, m-am gîndit că, de cînd sînt un fidel participant, este a doua oară cînd este invitată literatura olandeză (prima oară în 1993), iar despre România încă nu am auzit să se vorbească în chip de potenţial invitat. Ce înseamnă să fii invitat de onoare?… „ …..
Am văzut 1993 prezentarea Olandei la Alte Oper Frankfurt şi la Buchmesse. Merită privit cu atenţie cum se prezintă literatura (Candy Dolfer a cîntat 1993 Jazz la Saxofon…) unei tări. Pe scena din Alte Oper s-a prezentat un lung şir de scriitori olandezi şi fiecare a citit numai cîteva minute. Brazilia, Polonia la fel s-au prezentat extraordinar de frumos la Buchmesse. România?
… „ … Pentru Flandra şi Olanda, aceasta echivalează cu 376 de titluri noi, cu 132 de editori germani care au publicat traduceri din olandeză, cu 31 de traducători germani invitaţi, în 2015 şi 2016, pentru stagii în casele traducătorilor din Antwerpen şi Amsterdam, cu 12 autori germani invitaţi pentru sejururi de creaţie în Olanda şi cu 11 autori olandezi invitaţi în Germania, în anii 2015-2016. 70 de autori flamanzi şi germani au vizitat tîrgul, majoritatea dintre ei prezentînd literatura de expresie olandeză în diferite localităţi din întreaga Germanie, au avut loc nenumărate evenimente culturale, prezentări de carte şi de autori, expoziţii, spectacole. Un notabil impuls pentru cultura olandeză.
….. „ …….
Brînza se dă pe bani. Buchmesse înseamnă tîrg de cărţi! Interesul editurilor e să aibă succes. Interesul scriitorilor e publicarea şi prezentarea cărţilor. Am fost anual 1989- 1996 la Buchmesse şi am văzut standurile româneşti ( Mircea Cărtărescu, G. Liiceanu, Denisa Comănescu, Ana Blandiana… am avut ocazia să-i văd de aproape la Buchmesse…).
… „ …
Unde este locul României în toată această desfăşurare de forţe? Ca şi în anii trecuţi, esenţialul prezenţei româneşti la Tîrgul de Carte de la Frankfurt s-a desfăşurat în standul organizat de Ministerul Culturii în colaborare cu ICR. În sala 5, standul a ocupat locul pe care l-a avut şi în anii trecuţi. Editorii români şi-au expus cărţile în „turnuleţe“ înalte, evocînd, poate involuntar, turnul de fildeş în care s-a refugiat cartea, în ultimii ani, în ţara noastră… „ …..
Din an în an standurile româneşti după 1990 au prezentat edituri, scriitori şi cărţi noi şi din ce în ce mai multe. Mi-a rămas impresia că tot „funcţionarii” vechi se văd cu importanţă. De la minister…… of, pe cine interesează asta? De ce succesul românesc 2016 e destul de modest? O invitaţie la Buchmesse Frankfurt … cînd?
….. „ ….. , a oferit vizitatorilor informaţii despre domeniul cărţii în România: lista editorilor români, un catalog în limba engleză al scriitorilor români contemporani, cataloage de opere literare, de carte pentru copii, de literatură de gen (SF, mistery, thriller), un catalog de peste 40 de pagini prezentînd cărţi româneşti traduse în germană. S-au adăugat acestor publicaţii o antologie din 2016, a Institutului Cultural Român, cu fragmente de cîte 10.000 de semne, alese de 20 de scriitori români din propriile opere şi traduse în engleză, şi un volum în limba engleză, al Editurii Polirom, cuprinzînd pagini alese din scrierile a 25 de autori români contemporani. Împreună cu lista evenimentelor organizate în stand şi cu cataloagele editurilor, toate acestea au zugrăvit o imagine convingătoare a vieţii literare româneşti….. „……..
Limba spaniolă este după engleza de importanţă universală. Spaniola, germana, franceza.. … de ce nu sunt prezentate, accesibile cel puţin un număr minim de „liste româneşti” pe lîngă engleza şi în alte limbi la Buchmesse (ev. mai puţini de la minister…). E tîrg de cărţi!! Succesul literar, cultural şi cel bănesc se întîlnesc la Buchmesse. Ce e de făcut pentru a avea în viitor cît mai repede o răspîndire în lume mai mare pentru scriitorii din România?
…… „… : „Tîrgul de carte de anul acesta, de la Frankfurt, şi cel de anul următor sînt avanpremierele celui din 2018, de la Leipzig. În parteneriat cu ICR, trebuie să familiarizăm editorii germani cu specificul şi cu diversitatea literaturii noastre. Sperăm ca ICR să suplimenteze numărul de titluri traduse în germană“…. „….
Tinerii traducători şi participanţi la Buchmesse sunt „pe teren”. Cei mai în vîstă nu mai sunt atît de mobili. Gerhardt Csejka a activat din răsputeri 1990-1996 (şi în continuare şi mai tîrziu…) la Buchmesse.. aşa la-m văzut eu la Frankfurt.
…… „ …. pe lîngă cunoscuţii traducători Georg Aescht, critic literar, scriitor, Jan Cornelius, scriitor, Ernest Wichner, scriitor şi editor, au participat mari editori germani şi austrieci, interesaţi de fenomenul literar românesc“ …. „ …..
Leipzig 2018 şi TM2021 sunt succese care pot contribui la mărirea volumului de desfacere pentru scriitorii din România. Nu e cazul de resignare. Era digitală a schimbat multe. Diaspora poate citi în internet la editurile (şi în observatorul cultural) din România prezentări mai lungi a cărţilor nou apărute? Traducătorii şi editurile din toată lumea au acces digital zilnic la cea ce se prezintă din/în România. E o şansă mare în plus pe lîngă tîrgurile de cărţi.
Importat e …. cît mai multe traduceri pînă 2018 Leizig şi TM2021. Si o prezentare mai profesională după un benchmarking reuşit, an de an. Brandul României…… în cîte/care limbi 2018 ? 2021? Today… app e ritmul tinerilor.
TM2021 luminează…..
Shine a light.
Cu stimă.