Franţa şi ţiganii români
- 27-08-2010
- Nr. 539
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Editorial
- 22 Comentarii
Filozoful maghiar G. M. Tamás afirmă, într-un interviu acordat cotidianului Evenimentul zilei (de marţi, 24 august), cu referire la ţiganii stabiliţi în Franţa: „Regulile trebuie să fie identice pentru toată lumea. Toată lumea trebuie să aibă dreptul să lucreze unde vrea. Aceasta a fost situaţia înainte de Primul Război Mondial, de atunci tot regresăm. Opinia publică şi presa, dacă se mai pretinde umanistă şi democratică, trebuie să înţeleagă disperarea şi răzvrătirea oarbă a ţiganilor marginalizaţi, condamnaţi la sărăcie eternă, asupriţi, pedepsiţi, umiliţi peste tot. Ceea ce mă miră este că ei n-au făcut, încă, recurs la arme şi n-au dat, încă, foc frumoasei noastre Europe creştine, libere, egalitare şi albe-ca-zăpada“. De ce să dea foc Europei? Din disperare? Din ură? Din răzbunare? Este soluţia „dinte pentru dinte“ cea care poate rezolva problemele? G. M. Tamás refuză orice formă de abuz şi de discriminare asupra ţiganilor, considerînd că este nepermis ca Europa să-i alunge dintr-o parte în alta a continentului, dar nu oferă soluţii. Ce soluţii sînt, totuşi, pentru a nu „da foc Europei“? Matei Vişniec, dramaturgul şi jurnalistul român care trăieşte de peste 20 de ani la Paris, a acordat un interviu pentr Hotnews (pe 10 august), în care […]
…deja…Finală?
s-a cam dus…nimeni nu se aşteaptă ca Le Fig. să cînte Jelem…Dar,cetăţeanul european are drepturi şi îngrădiri ca individ,dacă vei „trata”comunităţile,vei pierde…repet,despre ipocrizie e vorba:se numesc expulzările-repatrieri voluntare-halal-Cît despre -obstinarea mea ,de a avea -ultimul cuvînt,mă întorc -voluntar la al d-v penultim..aveţi în vedere …cumva,cînd cereţi imperios -soluţia…pe cea denumită daja Finală…
„replicile”
@mariar
Gasesc replicele dvs cat se poate de reduse, fraze fara continut scrise din dorinta de a avea ultimul cuvant. Dar evident, este parerea mea si mi-o asum.
Daca vi se pare ca experienta proprie si cunoasterea fenomenului sunt atat de mari incat ati inteles pe deplin care este situatia atunci ar fi cazul sa dati si o solutie.
Am priceput ca pe mine, o oarecare si sovina pe deasupra ca sa va citez, nu ma considerati capabila de a va intelege profundele panseuri si solutii, dar sper ca pentru restul cititorilor aveti mai mult respect si le veti impartasi solutia dvs. Sau ne situati pe toti la acelasi nivel….oarecare?
PS Ar fi bine sa va expuneti solutia cat mai repede pentru ca guvernul francez a decis sa ia masuri si mai drastice.
Un articol din Le Figaro:
Roms : le gouvernement veut élargir les motifs d’expulsion
http://www.lefigaro.fr/politique/2010/08/30/01002-20100830ARTFIG00584-roms-le-gouvernement-veut-elargir-les-motifs-d-expulsion.php
„Instaurarea comunismului in Romania a fost opera romanilor” – nici vorba, e o greseala grosolana: comunismul a fost instaurat de catre sovieticii „eliberatori”; Romania era practic o tara ocupata, rusii au impus PCR, a carui conducere era formata desigur din oameni „scoliti” la Moscova, agenti infiltrati..si multi evrei: abia in 1952, cand puterea i-a revenit lui Dej, s-a produs o epurare antisemita. Iata ce spune un evreu, prof. univ. Liviu Rotman, despre rolul jucat de consangvinii sai: „In plan romanesc, in plan european, evreii au fost legati de stanga, deoarece dreapta a asigurat, in general, structura antisemita. Percepand ca pericolul vine dinspre dreapta, evreii s-au orientat spre stanga. [..] Ca o minoritate nemultumita ce era, orientarea spre stanga a fost fireasca.”
Instaurarea comunismului in Romania a fost opera romanilor. Gheorghe Gheorgiu-Dej a fost roman, Ceausescu a fost roman, Apostol a fost roman, Emil Bodnaras a fost roman. Ca au fost si evrei care au intrat in structurile PCR e adevarat… cum au intrat si nemti (Maurer).
Iar la Odessa, armata romana poarta raspunderea pentru uciderea evreilor. Primarul Pantea nu avea dimensiunea ororii facute de armata romana.
In zilele de 22 – 24 octombrie 1941 au fost ucisi de catre militari romani între 25.000 – 34.000 de evrei din orasul Odesa – impuscati, spanzurati sau arsi de vii.
În primele trei luni de la intrarea in război, trupele romane au masacrat 19.000 de evrei, iar 20.000 au fost ucisi după cucerirea Odesei.
Comandamentul armatei germane si-a oferit serviciile propunand trimiterea la fața locului a unui batalion SS ca să ajute la „dezactivarea minelor si curătarea Odessei de evrei si bolsevici”. Autoritatile romane au decis totusi să actioneze singure. Evreii localnici au fost scosi din case si executati, fara sa fie judecati. Au fost spanzurati de balcoanele si felinarele de pe străzile principale. „Dupa explozie, lungi siruri de evrei au fost spanzurati pe stalpii de electricitate ale troleibuzelor”. Circa 10.000 evrei deja arestați au fost bagati in puscarie si executati imediat.
Memoriul domnului Gheorghe Pantea, primarul orașului Odessa către Ion Antonescu:
„Domnule Mareșal, m’am trezit dimineața (23 oct. 1941) având în față o scenă îngrozitoare și anume: pe toate străzile și pe la colțuri stăteau spânzurați câte patru, cinci oameni, iar populația înspăimântată fugea prin oraș în toate părțile. Revoltat, am întrebat cine a făcut această barbarie, această rușine de care noi nu ne vom spăla niciodată în fața lumii civilizate. Cei în drept mi-au spus că ei nu știu nimic. Pe de altă parte, pe zidurile Odesei a apărut un comunicat fără semnătură al Comandamentului Militar, prin care se dispunea ca toți Evreii să părăsească orașul în cursul zilei de 23 Octomvrie și să plece în coloane spre Dalnic. Evreii, îngroziți, au părăsit locuințele și avutul lor și s’au îndreptat cu miile spre Dalnic, iar populația rămasă în oraș a început o jefuire totală a locuințelor. Dându-mi seama în calitate de primar al orașului că am și eu o răspundere față de populația aceasta și fiind informat că în localitate a sosit dl. general Macici, comandantul Corpului 2 Armată, m’am prezentat domniei sale. Dl. general avea însărcinare de a supraveghia și cerceta situația din Odesa. L-am găsit la locul catastrofei și, fiind îngrijorat de situația populației, l-am întrebat dacă din ordinul domniei sale a apărut ordonanța pentru evacuare totală a Evreilor din oraș. Dl. General mi-a răspuns categoric că el nu a dat niciun ordin de asemenea natură și nici nu știe nimic despre acest ordin. I-am arătat d-lui general pericolul care va decurge din această evacuare neomenească și i-am cerut aprobarea domniei sale ca, pe calea administrativă, să iau măsuri pentru întoarcerea Evreilor în oraș. Domnia sa mi-a dat cuvenita aprobare. Am plecat spre Dalnic pentru a înapoia Evreii în oraș. Odesa are în momentul de față circa 50 000 de Evrei rămași în oraș. Ajungând coloanele de mii de oameni, le-am oprit și le-am vorbit în rusește, arătând că s’a produs o greșeală și că dl. Mareșal a dat ordin să vă înapoiați la casele voastre. S’au petrecut cu această ocazie scene sfâșietoare. Au năvălit asupra noastră sărutându-ne mâinile, hainele, mașinile și strigând cu toții „Trăiască mareșalul Antonescu, salvatorul nostru!”. Era un act drept, căci populația n’a avut niciun amestec în catastrofa dela 22 Octomvrie. Coloana înaintată însă de evacuați a fost reținută de organele militare. Mi s’a spus că aceștia vor fi executați ca represalii în urma ordinului dumneavoastră. Sunt convins, domnule Mareșal, că dumneavoastră, dacă erați informat exact asupra situației și anume că populația nu a avut niciun amestec în actul dela 22 Octomvrie, totul fiind pregătit de organele NKVD. Revocați ordinul de represalii”
Ce poate scrie omul la …necaz,Matei Vişniec…am citit,vă şi citez câte ceva,ca să vedem mai bine de unde se …revendică:
Şi unul e fiul acestui pămînt
Aflat peste veacuri la mijloc de drum
Făclia ne-o poartă în inimi şi-n gînd
Şi-n braţul de lauri,la cîrmă ,acum!
Culegere de poezii patriotice şi revoluţionare-1983
Bucovinean de-al meu ,dar cred că ori poate greşi şi el ca omul,ori să mai revizuim ce-i cu …romul…
Ai sarit cam repede de la 1945 la Ceausescu, nu? daca e sa fim corecti, hai sa spunem si cateva nume, de comunisti evrei, care au ajutat la instaurarea regimului criminal: Iosif Chișinevschi, Ana Pauker, Silviu Brucan, Leonte Rautu, Valter Roman (tatal lui Petre Roman), Leonte Tismaneanu, Ghizela Vass (bunica lui Bogdan Olteanu), Mihai Roller.
In privinta masacrului de la odessa, cauta si memoriul lui Gheorghe Pantea, primarul orașului Odessa, catre Ion Antonescu.
Ilinca,am fost,am văzut ,am păţit,D-ta mă trimiţi la…articolul ,aş putea să te trimit şi la alte surse,mai autorizate,uite că n-o fac,ar fi degeaba,cum tot degeaba ai „fost acolo”… Nici o problemă,oricând poate veni rândul…la discriminare …bicicliştilor ,ca în bancul clasicizat .Apreciind că statistic măcar cel mai …corect …cedează primul ,închei această zisă polemică,pe care nu mi-o doream neapărat cu o şovină oarecare…drapată în îngrijorare…
Ieri seara, la jurnalul de la ora 20H00, televiziunea franceza i-a aratat pe 2 episcopi (catolici francezi) care s-au deplasat la locurile unde se afla comunitati de tigani români, în semn de solidaritate si de fraternitate crestina cu acesti oameni, afirmând ca cer o atitudine toleranta din partea autoritatilor în ce-i priveste.
Adresez întrebarea Bisericii Ortodoxe Române : când îi veti trimite catre aceste populatii în nevoie pe preotii ortodocsi din Franta care, stim foarte bine, sunt prezenti aproape peste tot pe terioriul francez alaturi de comunitatile românesti? Sau macar pe Înaltele Fete de la Paris? Cum va manifestati prezenta nationala si crestina în problema romilor? Sau acesti oameni nu fac parte din turma Sfintelor Voastre Fete? Ce pozitie aveti în problema de fata?
Este de inteles reactia autoritatilor franceze,nu cred ca vreunii dintre cei care comentam aici,am fi fericiti si am accepta senini sa ne trezim in fata casei cu un grup de oameni turbulenti,certati rau cu igiena si cu munca-rapid am chema politia sa faca ce-o sti cu ei.
Insa tiganii expulzati despre care se face atat vorbire zilele acestea sunt cetateni romani,la fel cu noi,la fel cu presedintele tarii si jurnalistii si diplomatii care ne reprezinta,iar anatema s-a cam extins asupra termenului de”cetatean roman”,nu mai are rost datul pe dupa visin !
Asa ca ar fi de raspuns la intrebarea”ce se poate face”?
In ce masura pot fi acesti concetateni ai nostri convinsi sa se conformeze legilor si regulilor societatii de azi?
Nu cred ca se mai pot ascunde dupa”asa sunt traditiile noastre”-nu poate fi acceptata ca traditie cersetoria sistematica,evitarea scolii si a muncii,manfestarile profund turbulente…
Si nu,nu cred ca ei,tiganii ne-au luat pe noi,pe majoritari drept model. Mai degraba,invers,unor majoritari li s-a parut si li se pare mai…productiv si lejer sa ocolesca munca si ordinea.Au ajutat din plin si onorabilii politicieni,prin emitere de legi neclare sau pline de portite de scapare,ca doar trebuia jefuit,nu se pot castiga rapid averi cinstite prin truda.
Complicata problema, si si radicalismul si si „political correctness” nu fac decit sa intirzie o abordare eficieta a unui „time bomb” –
Sint in America din 1983 (California) si de atunci am avut ocazia sa vad fel si chip de probleme sociale amplificate de demagogie – si situatia tiganilor expulzati din Franta in Romania/ Bulgaria arata foarte mult ca situatia mexicanilor ilegali din Arizona si California –
Din punct de vedere politic American, sint un fel de conservative/ republican – si asa pozittia mea in afacerea tiganilor din Rominia/ Franta este cam pe aceasi linie –
Inainte de a vorbi de proiecte frumoase de asimilare, re-educare, etc. sint problemele acute care trebuie sa fie tratate mai intii –
Iar in cazul acesta, „political correctness” complica lucrurile – este un fapt solid ca tiganii sint adinc infipti in infractiune, situatie care se pare ca genereaza in termeni finaciari mult mai mult decit o munca standard, regulata, si cu obligatii –
Mutind termenii in „oprimare istorica” si „revendicare justa” nu se aplica – pina cind acest grup social nu va accepta ca are obligatii fata de tarile/ culturile in care vietuiesc, nimic nu se va schimba –
Dar cind povesteam in America ca tiganii mutileaza copii si ii trimit la cersit, raspunsul a fost intodeanu – „Yeah, a typical nationalistic, fascist take on this – no rrom would ever do this” –
Dar ei au facut’o, o fac, si o vor face – fiindca nu exista un deterent efectiv pentru aceasta, sau alte practici similare –
Hugh! Guiness man spoken –
A rivederci (cu observatia ca Observatorul este o revista din ce in ce mai buna, iar correspondenta – ignorati aportul meu – este de asemea de foarte buna calitate) –
@mariar – Duminica, 29 August 2010, 16:00
Cititi cu atentie articolul lui Matei Visniec si veti intelege mai bine care este situatia reala cu tiganii ( romii, daca preferati) din Franta. Daca nu credeti atunci duceti-va la fata locului, plimbati-va prin marile orase ( cu metroul si nu numai), pe marile bulevarde, eventual aveti curajul si duceti-va pe la periferie in locurile unde s-au instalat romii si va veti convinge singur(a). In afara de asta cititi articole, urmariti reportaje despre situatia in „cite”urile franceze, somajul de acolo, incendierea masinilor, cine sunt autorii, care le sunt motivatiile, cum s-a ajuns aici etc, etc.
Altfel discutam aiurea in tramvai despre lucruri si situatii pe care vi le imaginati din diverse motive.
Oare-fara ipocrizie-rezervatiile pieilor rosii de acolo n-ar putea fi adaptate,ca metoda lucrativa si in statele unite ale Europei?!
Pentru cine face apel la o expertiza pe termen lung în domeniul imigratiei catre Europa, este usor sa prevada o miscare masiva de populatii catre frontierele UE, iar România e în plin în aceasta postura.
E asadar de datoria României sa ia foarte în serios modul cum se rezolva problema Romilor ca minoritate cu cetatenie româna caci mâine (Matei Visniec pune aceasta ipoteza) Bucurestiul se va trezi cu grupuri de populatii extra-europene care vor revendica dreptul de sol pe plaiul mioritic. Asadar, în loc sa expedieze cu lipsa de diplomatie problema catre Bruxelles si Paris (ba ca sunt cetateni europeni – desi se stie foarte bine ca au depasit dreptul de 3 luni legal de sedere în Franta – ba ca trebuie dusi în Sahara (Cioroianu), ba ca sunt genetic delicventi (Baconschi) si sa-i exaspereze pe francezi prin dezinteresul pentru un dialog serios, guvernantii de la Bucuresti si OPINIA PUBLICA româneasca ar trebui sa-si revina la o politica coerenta si de respect al legalitatii si al demnitatii oamenilor. Altfel, ea nu va mai fi credibila si-si va pierde partenerii de mâine în oprirea imigratiei clandestine.
Caci ce se întâmpla azi cu Romii la Paris se va petrece cu africanii sau asiaticii la Bucuresti. Ma îndoiesc din nefericire ca faimoasa ospitalitate a românului va rezista la acest soc, macinata de rasismul primar si de insolenta de a le matura altii la pragul din fata usii.
Nu m-am referit nici o clipă la cei naturalizaţi,sunt o mulţime din aceia intraţi clandestin,sau nu ,dar cu „păcate ” similare,dacă mă „amendaţi pe mine,amendaţi-i şi pe aceia care au formulat -oficial-că romii noştri ar fi „monopolizat” metroul…Între noi fie vorba ,în necunoaşterea mea,poate vă este cunoscut şi detaliul că NICI un român nu ar putea trece barierele infracţionalităţii locale,care nu permite să i se ia caşcavalul din gură ,vorba lui…La Fontaine…Dar înapoi la magrebieni,Magrebul e mare,Franţa trebuie să vândă şi să cumpere,şi ea săraca,mai ales la vremuri de criză…Poate m-am lăsat purtat de val,dar voiam să arăt,din nou că problema e creată artificial…pentru scopuri pur demagogice,acolo…România făcându-se că-i pasă ,la fel…
Problema ar trebui sa se puna altfel : de ce sunt o problema Romii din Romania si nu si cei francezi, spanioli, cei din fosta Yugoslavie, si atiti altii !
Oare, nu pentru ca cei ce au trait in Romania s-au impregnat de romanisme ?
P.S. tele-novela « Inima de Tigan » face in continuare o audienta excelenta, (cu filmari fara autorizatie, \”à la roumaine\” -la Paris si la Nisa!)
Legile Uniunii Europene au fost facute pentru oameni civilizati.Libera circulatie, pentru care noi românii am tânjit atât în anii negri ai comunismului si de a carei stricta îngradire putini au fost democratii care s-au scandalizat, nu trebuie sa permita exportul masiv catre Vestul Europei, al delincventei, a proastelor obiceiuri, a nesimtirii. Cam la asta aspira un tânar tigan, proapat expulzat din Franta, care abia ajuns la aeroportul din Bucuresti, pe banii contribuabilului francez, promitea cu nerusinare reîntoarcerea, asigurând ca va continua sa faca bani cersind si furând .Nu i-a trecut prin minte ca ar fi putut face o munca cinstita. Iar întrebat de ce nu ramâne în România, a respins ipoteza cu mult dispret, ca si când în tara de obârsie nu mai era nimic de furat.Inteleg si aprob autoritatile franceze, excedate ca si cetateanul de rând, de romii care au adus tigania în lumea civilizata. Solutia e la îndemâna, strictul respect al legilor si pedepsirea aspra a celor care cersesc, strica, fura…Atât in tarile din Vestul Europei ca si în cele de unde vin acesti tigani.
Umbrele trecutului în România de azi
Cineva o să spună că am ales un titlu pretenţios. Să vedem. Care trecut şi ce umbre, că nu de Mircea Vodă este vorba, nu?
După reformatorul Cuza-Vodă, poate prea grăbit cu reformele, prea autocrat într-o ţară abia reunită, a urmat Carol de Hohenzollern, un pragmatic, cu intenţii şi realizări indiscutabile pe plan politic, economic, mai puţin social. Cultura română devine o realitate a modernităţii, europenismului. Dar xenofobia se lăţeşte prin mediile burgheze mijlocii, intelectualilor mai puţin realizaţi. Eminescu se exprimă tranşant împotriva „invaziei” evreilor din Galiţia. Pentru cine nu ştie, trebuie explicat motivul – introducerea obligativităţii serviciului militar de lungă durată ( 15-20 de ani) în Rusia pentru toţi locuitorii, inclusiv evrei, tendinţa de marginalizare a evreilor spre hotarele imperiului rus, înspre Vest, acestea sunt motivele. No comments. Răscoala de la 1907, un ecou al revoluţiei ruse de la 1905, a arătat că sistemul nu funcţiona chiar pe palier european. Finalul Primului Război Mondial aduce România la situaţia de a deveni o ţară relativ importantă, România Mare nu mai este o uniune de voievodate. Evreii primesc drepturi cetăţeneşti prin Constituţia de la 1923, cu toată opoziţia liberalilor conduşi de Brătieni. Cineva o să întrebe- dar ce ai monşer că tot vorbeşti de evrei? Răspuns- atitudinea faţă de o minoritate naţională , în speţă evreii, sunt un barometru al democraţiei politice şi sociale. Mai mult- în 1939 în România erau oficial înregistraţi circa 800.000 de evrei, în realitate fiind aproape un milion. După Polonia, România era ţara cu cei mai mulţi evrei din Europa, exceptând URSS, care era o ţară euro-asiatică. Dar România avea o bogăţie râvnită de mulţi – petrolul. Germania nazistă avea ochii aţintiţi pe acest petrol. Carol II nu ştie să jongleze cu Hitler, iar URSS pune ochii pe ceea ce le-a aparţinut ruşilor înainte de 1918 , Basarabia, vechi pământ al Moldovei, dinainte de Ştefan cel Mare. La începutul lunii septembrie 1940 în România se instaurează a patra dictatură militară din Europa, după cea din Ungaria, Italia, Germania şi Spania. Legiunea, o organizaţie ultraortodoxă şi ultranaţionalistă, având legături incontestabile cu fasciştii italieni şi cu naziştii din Germania îşi vede visul cu ochii – este la Putere. Dar puterea politică nu este pentru Legiune. Lipsită de oameni politici, eterogenă, având membri din intelectualitatea de vârf, dar şi mulţi lumpeni, oameni lipsiţi de orice pregătire, unii certaţi cu legea, alţii obsedaţi psihic, extremişti fără nici un scrupul, Legiunea s-a dovedit un element de dezechilibru constatat nu numai de Şeful Statului, generalul Antonescu, dar şi de misiunea germană la Bucureşti. Hitler îi dă mână liberă lui Antonescu, iar acesta, profitând de rebeliunea absolut nebunească, însoţită de un pogrom dintre cele mai oribile din istoria Capitalei şi a ţării, lichidează Legiunea, ceea ce regele Carol II, cel care a ordonat asasinarea lui Codreanu, nu a reuşit. Războiul cu URSS, motivat sub aspectul dreptului istoric, este o nebunie a generalului Antonescu. Abia în septembrie 1942, Antonescu a înţeles că nu a fost decât o piesă în mecanismul celui de al doilea război mondial. El a deportat 150.000 de evrei în Transnistria, a trimis trupele române slab echipate şi slab instruite până la Volga. Execuţia din 1946 a lui Antonescu şi a unor acoliţi a transformat cariera autoproclamatului mareşal într-un mit. Antonescu nu a reuşit să-l convingă pe Hitler să-i redea Ardealul de Nord, a livrat petrolul necesar Germaniei naziste, nu a fost un aliat forte pe plan militar din cauza slăbiciunii armatei române, a fost vinovat de moartea a cel puţin 400.000 de militari români, la care se adaugă civilii, în mare parte evrei. Nu facem aici statistisi. Nu există familie evreiască din Moldova de Nord, Basarabia, Bucovina, care să nu aibă o rudă, mai multe, ucise dincolo de Prut şi de Nistru. Personal am dreptul să-l acuz de moartea bunicilor mei. Dar nu scriu aici despre rudele mele. Merg mai departe.
Anul 1944 înseamnă ocuparea României de trupele sovietice, apoi a urmat sovietizarea în forţă din anii 1944-1953, după care a început, prin dispariţia unuia din marii călăi ai istoriei, I.V. Stalin, un oarecare „dezgheţ” ( expresia lui Ilia Ehrenburg). Dacă Gheorghiu- Dej a încercat o îndepărtare de influenţa Moscovei ( începând din 1958), Ceauşescu a introdus o dictatură neo-stalinistă şi totodată o politică anti-moscovită. El a permis şi un oarecare cult al lui Antonescu, a încurajat un antisemitism mascat de tip stalinist, etc.
Ce se întâmplă astăzi? Unu – apariţia unor rechini care se laudă că au adus capitalismul, de fapt o economie a jafului legalizat sau nelegalizat, distrugerea structurilor de bază în industrie, agricultură, educaţie, asigurări sociale, medicale, cultură. Doi – reînvierea fantomelor legionare prin înfiinţarea Noii Drepte, a altor grupări obscure, concurente, înjosirea adevăratei democraţii politice,etnice prin propaganda ultranaţionalistă a Partidului România Mare, exacerbarea cultului mareşalului Antonescu, pe care, din păcate, mulţi
români îl consideră un erou naţional de talia lui Mihai Viteazu de nu mai mult. Formal, dar numai formal, a fost condamnat Holocaustul evreilor din România, prin Raportul Comisiei Wiesel, dar oricine poate spune cu inima „împăcată”- pe teritoriul României de azi nu a fost ucis nici un evreu. Da, dar Antonescu a administrat un teritoriu mult mai mare, a ucis chiar la Odessa circa 20.000 de evrei care nu au pus nici o bombă. A fost o bombă, ca în anecdota cu automobilul, dar nu evreii au pus-o , ci lucrătorii NKVD. Ce contează?
Al doilea act formal a fost condamnarea crimelor comunismului, prin Raportul Comisiei Tismăneanu. Ce a primit Tismăneanu ca răsplată? Atacuri în presă cu vădit caracter antisemit. Era normal. Păi şi Wiesel şi Tismăneanu, e prea mult. Insuportabil. Se supără rromânul verde al lui Caragiale.
Un aspect cu totul inedit este cultul pentru orientarea de dreapta. Logic, dacă desfiinţezi stânga, nu mai există nici dreapta. Un cronicar tânăr, premiat recent de Academia Română, Sorin Lavric, scria în „România literară” nr. 26 din 2010 – „ riguros vorbind, stânga nu poate naşte decât timorări şi mediocrităţi”. În antichitate , Democrit era de stânga, aş spune eu, prin extrapolare, Iisus Christos, Mântuitorul creştin era de stânga,aş spune eu, o spun, cred, şi alţii. Ce înseamnă stânga? În mintea lui Lavric, dar nu numai a lui, stânga înseamnă exact ceea ce nu a fost, adică Stalin , Mao, Dej, Ceauşescu. Fidel, etc.
Dar în Europa există o stângă socialistă, la fel şi în alte locuri. Este o atitudine democratică a nega valorile stângii? Etimologic, democraţie înseamnă puterea demosului, a poporului, a oamenilor liberi, dar neavuţi. Altfel ajungem la OLIGARHIE. Iar oligarhie au creat şi aşa zişii comunişti, începând cu Lenin. Eu am un respect, teoretic vorbind, pentru comuniştii utopici, care nu vorbeau despre dictatura proletariatului, partid comunist, etc. De la noţiunile de partid şi dictatură a pornit tot răul. Umbrele trecutului apasă greu. Unii intelectuali caută soluţii noi, alţii se întorc, deşi tineri, la un trecut plin de accidente. În „Contemporanul” am găsit de curând o sintagmă foarte reuşită- „bolşevismul anticomunist”. Cine nu este cu noi, este împotriva noastră, cine nu este de dreapta, este comunist. Mare prostie.
Dacă tânărul Lavric ar fi fost născut, să zicem în 1950, cred că ar fi fost şi pecerist, aşa, de nevoie, că are ambiţie şi e bine că o are. Doar că a început să gândească la modul „conului Leonida”, eufemistic vorbind. Mă gândesc şi la „Tempora”. Bunilor cititori, salut.
BORIS MARIAN
Cele doua articole mentionate in editorial ( al lui GM Tamas si al lui M. Visniec) reprezinta doua puncte de vedere complet diferite, unul filosofic, altul realist al cuiva ce cunoaste situatia „la fata locului”.
Ceea ce gasesc extrem de ipocrit este reactia in lant a multor persoane la aceasta problema a romilor, si asta numai recent cand s-a facut publicitate si presa a dat multe detalii despre fenomen. Numai ca aceasta problema a expulzarilor exista de ani de zile, numai anul trecut au fost trimisi in tara cateva mii de romi, numar comparabil cu cel din acest an. De ce nimeni nu a sarit in apararea lor? Chiar se ignora situatia lor? Si daca se ignora in anii trecuti de unde atata grija acum pentru ei? De ce nepasarea din trecut a fost brusc inlocuita cu grija teribila pentru acesti oameni?
Si cat va dura aceasta teribila ingrijorare ce a cuprins, la fel de brusc, inclusiv autoritatile de la Bruxelles?
Este adevarat, problema este complexa si nu poate fi rezolvata nici de Romania, nici de Franta. Dar nu se va gasi o solutie doar clamand sus si tare ca romii sunt si ei cetateni europeni si au dreptul sa stea unde vor , cat vor si in orice conditii. Sunt sigura ca daca un numar de cateva zeci de cetateni europeni isi pun corturile in fata sediului PE de la Bruxelles nu vor fi lasati sa stea acolo sub pretextul liberei circulatii pentru toti europenii.
@mariar
Frazele dvs denota o necunoastere totala a problemei. Magrebinii de care vorbiti nu au unde sa fie expulzati pentru ca sunt francezi, unii chiar nascuti in Franta fara legatura cu tara de origine a parintilor. Nu sunt un motiv de mandrie pentru Franta ce plateste altfel greselile din trecut (aducerea masiva a muncitorilor magrebini, constructia de cartiere intregi de HLM-uri, locuinte ieftine pentru cei cu venituri modeste, nu foarte difrite de blocurile ceausiste de altfel) dar, ce sa faci, sunt ai lor! Este ca intr-o familie cu un copil turbulent ce pune probleme: nu-l omori, nici nu-l alungi, faci ce poti ca sa-l aduci pe drumul cel bun.
Ţiganii -şi scot pârleala,sau „pârjolesc” Europa,întâi pentru că aceiaşi decidenţi au discriminat „pozitiv”,ca să dea lecţii acelora care n-au avut colonii,apoi pentru că potsă o facă…ADMIR puterea lor de adaptare la toate formele perverse de discriminare de care au parte,la tentativele ,eşuate de stârpire,de optimism sănătos…da,admir tiflele date societăţilor adormite în civilitatea lor,democraţia lor bunăstarea lor,suficienţa lor ,credinţa prostească a funcţionării canoanelor,deja perimate…De ce nu-s expulzaţi magrebienii sau caraibienii care Dau ei foc,când îi apucă amocul protestelor…Numai veniţi cu clişeele astea cu nunţile,pagodele…ş.c.l. ce naiba n-aţi aflat că ei înşişi perpetuează sclavia-cu cei slabi,ai lor ,de sute de ani ,iar această minunăţie a creierului omenesc este din nou ! la modă,peste tot în lume,pornind chiar de la …gulerele albe…?
Filozoful clujean marxist Tamás Gáspár Miklós se comporta ca un intelectual smecher, care foloseste atitudinea civica in scop autopublicitar. Cum sa nu te plaseze mediatic langa un Thomas Kuhn sau Leszek Kolakowski retorica incurajarii tiganilor sa parjoleasca Europa?
Insusi Marx s-ar cam mira ca inainte de a ataca politica statelor la vremuri de criza, analistul nu acuza in primul rand elitele tiganesti pentru egoismul lor cert, ruda buna cu lacomia capuselor romanesti, si poate pentru incompetenta lor in europenizarea noilor generatii. Sa se fi dus filozoful sa mediteze pe malul Nistrului, la Soroca, contempland pe inserat oglindirea pagodelor in lenesele ape, sau macar sa fi petrecut mai aproape, la o nunta de zeci de mii de euro la Timisoara, pe malul Begheiului ingreunat de aceleasi impunatoare pagode.