Generatia celor care nu conteaza

Cu o luna inainte de a incepe sa scriu acest eseu (mai degraba o insiruire de pareri, fireste ca subiective), am intrebat mai multi prieteni si vagi cunostinte daca in zilele noastre exista tineri intelectuali ce s-ar putea compara cu Cioran, Eliade, Noica sau Vulcanescu. Intrebare mai stupida nici ca se putea! Raspunsuri ironice, nostalgice, sarcastice. Toate negative. „Nu, nu exista.“ Si nu pentru ca Mircea Eliade a fost unic, ca orice om in carne si oase, ce nu are copie la indigo, si nici pentru ca opera lui e asezata atit de sus pe piedestal. Mai toti au raspuns: „Erau alti oameni pe atunci, alte vremuri“. „Oamenii s-au stricat“, a raspuns o invatatoare pensionara, al carei nepotel de 3 ani stie sa se joace pe calculator. Ce inseamna „s-au stricat“? La aceste cuvinte, imediat mi-au venit in minte imagini dintr-o macelarie cu halci uriase atirnate in cirlige. Carne stricata. Cei trecuti de 50 de ani au incercat sa-mi demonstreze de ce cei din generatia tinara nu au cum sa-i egaleze pe intelectualii din generatia lui Vulcanescu. Acum societatea e „altfel“, tinerii sint „altfel“, se scrie „altfel“. Posibil. Asa o fi. Nu am trait in acele vremuri, nu i-am cunoscut […]