George Löwendal – Întîlnirile mele cu ţăranii

Biografia artistică a lui George Löwendal poate fi descifrată sub semnul unei paradoxale excepţii. Născut la Sankt-Petersburg, într-o familie nobilă, cu vechi rădăcini princiare daneze, ajunge în România după Primul Război Mondial, printr-un accident al sorţii: va poposi mai întîi la Bucureşti (1921-1925) şi se va stabili apoi, pentru mai bine de un deceniu, la Cernăuţi, unde va lucra ca pictor scenograf şi director tehnic al nou-înfiinţatului Teatru Naţional. Cos mo politul oraş bucovinean, spaţiu legendar central-european consacrat de poeţi precum Paul Celan, a fost, fără îndoială, benefic pentru creativitatea lui Löwendal, care a intrat în avangarda mişcării teatrale şi artistice, fapt documentat mai ales de schiţele scenografice sau de costum, dar şi în studiile expresioniste ale portretelor sale. Modernitatea înnoitoare, cultivată de Löwendal în lumea prin excelenţă citadină a Cer – năuţilor din anii interbelici, se va îmbina neaşteptat cu o vînă tradiţională, regăsită odată cu descoperirea unui teritoriu genuin: Bucovina, cu peisajele, mănăstirile şi, mai ales, cu ţăranii săi. Aşa cum avea să afirme într-un interviu publicat în Facla, în iulie 1935, „un Gauguin a trebuit să părăsească Parisul pentru Tahiti, ca să găsească noutăţi demne de a rămîne mărturie veacurilor; pe mine o soartă mai fericită m-a […]