„Houellebecq e un erou al dezolării, al descurajării sincere şi al remediilor inepte“
Interviu cu Daniel NICOLESCU, traducătorul romanului „Supunere“
- 07-08-2015
- Nr. 784
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Literatură
- 3 Comentarii
La Tîrgul de Carte Bookfest, a fost prezentată publicului traducerea în limba română a romanului Supunere de Michel Houellebecq, la Editura Humanitas Fiction, în traducerea lui Daniel Nicolescu. Versiunea franceză apăruse cu o zi înaintea atentatelor asupra redacţiei Charlie Hebdo, în ianuarie, ceea ce l-a făcut pe Houellebecq să sisteze orice lansare. Cu toate acestea, romanul Supunere devine repede un best-seller francez şi internaţional, tocmai prin tema pe care o conţine: islamizarea Franţei într-un viitor foarte apropiat (2022). Am citit cu plăcere versiunea în limba română şi am considerat oportun să fac un interviu cu Daniel Nicolescu, traducător, scriitor, în prezent, directorul ICR Lisabona. Stimate Daniel Nicolescu, nu sînteţi la prima experienţă de traducere din Houellebecq. Unde aţi încadra Supunere în opera lui Houellebecq? Cred că opera lui Houellebecq (sau, mai degrabă harta ei, fiindcă teritoriul aceleiaşi ascunde meandre şi crevase mult mai complexe, mai ciudate şi mai greu catalogabile) e un lung şi încăpăţînat discurs de colapsologie. Individuală (năruirea unor destine personale) sau la nivel de civilizaţie (măcinarea proiectelor de sustenabilitate sau eşecul viselor de supravieţuire a societăţii, aşa cum o ştim). În această perspectivă, Supunere e doar o apocalipsă mai blîndă, în care cataclismul nu e total, […]
De ce nu scrieti dumneavoastra un comentariu care sa evite „cliseele” din interviu???
Pana una-alta, apreciez traducerea domnului Nicolescu – si interviul – il felicit pentru stradania si talentul de a ne oferi in limba romana „Supunere” – la nici patru luni de la aparitia editiei franceze.
Decat sa bolborositi impotriva traducatorului, de ce nu interveniti in dezbatere, care sa citim un comentariu fara „clisee” si „ineptii”? E cel mai simplu sa criticam, cand e sa ne spunem o parere personala ne facem mici, mici, „cat bobul de strugure, cat bobul de mazare”.
Citind acest interviu inept, plin de consideratii de prof de duminica la scoala speciala de literatura si de absolut toate cliseele despre autor, te gandesti doar ca acest om, Houellebecq, are in continuare ghinion cu traducatorii.
Houellebecq e un mare scriitor, iar „Supunere” este un grav avertisment despre cum se poate prăbuși Europa. Traducerea lui Daniel Nicolescu, impreuna cu interviul publicat de dvs. oferă o imagine de „sfârșit de lume”, imagine valabila nu doar în Franța, care rămâne melancolica, dezabuzata și lipsita de reacție în fata provocărilor insidiooase dar temeinic agresive venite de la o religie care se manifesta politic, tot mai mult.