Hrana pentru simturi

Tatiana SLAMA-CAZACU 8 patimi. Nuvele „de sertar“ Editura Polirom, Colectia „Ego“, Iasi, 2002, 240 p., f.p. Putini o cunosc pe Tatiana Slama-Cazacu – reputat specialist in psiholingvistica – in ipostaza autoarei de literatura. Si mai putin ar putea banui ca volumele sale de proza publicate dupa ’90 (Fotograful cu maimuta „Roxy“, 1994, Un copil in vechiul Bucuresti, 1998, Mesterii Romanteatru, 2001) nu sint doar manifestarea tardiva a unei vocatii literare puse in umbra de vocatia stiintifica, ci au antecedente foarte vechi, uitate de istoria literara aberanta a ultimei jumatati de veac. Ca Tatiana Slama semna frecvent articole in pagina de cultura si arta a revistei Vremea, alaturi de Petru Comarnescu si de alti criterionisti, pe la inceputul anilor ’40, e un detaliu astazi ignorat. Ca si primele sale incercari nuvelistice, datind din aceiasi ani. In Nota finala – subintitulata Un destin multiplicat – a volumului pe care l-a publicat anul trecut la Editura Polirom, in Colectia „Ego“ – 8 patimi. Nuvele „de sertar“ –, Tatiana Slama-Cazacu consemneaza, nu fara tristete si nu fara virulenta, repetatele esecuri cu care s-au soldat, de la sfirsitul anilor ’40 si pina dupa Revolutie, tentativele sale de a face ca prozele de sertar supranumite cu […]