Inamicii publici – Prietenii (ajutoarele)
- 30-11-2006
- Nr. 349
-
Mircea NEDELCIU
- SUPLIMENT
- 0 Comentarii
Literatura s-a ocupat prea putin de relatia psihica dintre cel care face binele si cel care este ajutat. Prejudecata este ca ajutatul datoreaza recunostinta si facatorul binelui o asteapta. Dar in realitate sint tot mai dese uimirile binefacatorilor in fata lipsei de recunostinta a beneficiarilor. Fie ajutatul evita sa mai dea ochii cu cel care l-a ajutat cindva, fie, mai frecvent, il auzi pe binefacator plingindu-se: „L-am ajutat si acum ma injura. Facerea de bine…“ Si eu am descoperit complexitatea acestei teme destul de tirziu. Mai bine zis am avut ocazia sa citesc o proza a unui autor, coleg de generatie, care o atingea in treacat si, pe urma, discutind cu acel om o zi intreaga, am ajuns la concluzia ca relatia psihica dintre cel care face binele in mod cu totul gratuit si cel care s-a aflat in situatia de a avea disperata nevoie de acel ajutor merita sa fie observata cu mai multa atentie. E spectaculoasa chiar. Uneori avem de a face cu o gama foarte larga de sentimente, de la induiosatoarea fraternitate la ura. Cum, de ce? Nu stiu, dar pare sa fie un fenomen natural. in mod cit se poate de firesc, cel care se afla […]