Influenta intelectualilor

Presedintele a cistigat treptat increderea celor mai reprezentativi intelectuali romani. Dupa alegerea sa, Traian Basescu a avut o perioada semnificativa de inertie, fiindca declasificarea dosarelor securitatii nu a fost o prioritate pentru el, fiindca nu a inteles de la inceput ca regimul comunist trebuie condamnat, fiindca a acceptat tirziu ca sistemul uninominal s-ar putea transforma in trambulina reformarii si restructurarii clasei politice. Aceasta agenda a fost preluata din mers de seful statului, in prima faza sub imboldul primilor sai consilieri, iar apoi convins de argumentele unor reprezentanti ai elitei culturale, care ulterior l-au sustinut in principalele batalii politice. Fara acesti intelectuali, presedintele s-ar fi rezumat poate doar la promisiunile din campania electorala: lupta anticoruptie si axa Bucuresti-Londra-Washington. Meritul lor este ca au reusit sa transfere in curtea puterii ideile discutate in primii 15 ani postdecembristi doar de societatea civila. Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Traian Ungureanu, Mircea Mihaies, Vladimir Tismaneanu si ceilalti nu s-au inhamat la caruta prezidentiala, ci l-au inhamat pe seful statului la programul curatirii si modernizarii unei tari aflate in perpetua tranzitie. Implicarea lor poate fi contabilizata deocamdata prin Raportul de condamnare a comunismului si prin mutarea dosarelor Securitatii de la serviciile secrete la CNSAS, doua […]