Între lehamite şi emigrare

Cum a fost atunci, în 2010, cînd Băsescu a tăiat salariile? A fost important momentul?  A avut rost acel gest? Aflăm azi că, de fapt, n-a prea avut rost. Era singura soluţie la aşa-zisa criză? Nu, erau şi alte soluţii, mai bune, spun azi specialiştii, uitîndu-se înapoi peste umăr. I-a păsat prea puţin preşedintelui cu pricina că a dislocat astfel întreaga construcţie fragilă a structurii politice româneşti, tocmită destul de greu pînă atunci. Că a clătinat barcazul politic, speriind călătorii de pe partea dreaptă, care au fugit automat spre stînga, întărind PSD-ul şi aducîndu-l pe Ponta la putere. Aţi văzut cum se răstoarnă, din cînd în cînd, din prostie sau din panică (rezultat, pînă la urmă, tot al prostie), ambarcaţiunile ce plutesc, colo-colo, pe apele lumii. Călătorii se precipită cu toţii pe o singură parte, speriaţi de un motiv oarecare, iar barca sfîrşeşte, în cele din urmă, prin a se scufunda. Pare o evoluţie stupidă a situaţiei, fiindcă ar fi fost de ajuns o intervenţie deşteaptă, un ordin clar sau o explicaţie liniştitoare, pentru a opri mersul lucrurilor către dezastru; intervenţii care însă n-au venit, şi nu vor veni nici in viitor în asemenea situaţii dramatice, care se vor repeta […]