ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Ce nu era pe măsura demnităţii creştine

ON-LINE   O clădire ponosită din centrul istoric al Timişoarei poartă numărul 24 şi se află pe strada Eugeniu de Savoia, nu departe de Sinagogă. Istoria clădirii este spectaculoasă. Pe locul unde se află acum părăginătura au intrat trupele austriece după asediul victorios al oraşului prin Poarta Forforosa la 18 octombrie 1716. După douăzeci de ani „meşterul zidar Wenczel Lechner cere Administraţiei să permită comunităţii evreieşti să-şi ţină întâlnirile într-o încăpere de sub poartă. Între anii 1755 şi 1760, aici a funcţionat o casă de rugăciuni a comunităţii evreieşti. După acest an, comunitatea mozaică îşi ridică două sinagogi, câte una pentru ritul aschenazim şi sefardim“ (Ioan Haţegan, Cartea străzii Eugeniu de Savoya, Brumar, p. 37). Conform legii Judenordnung, în cetate nu se puteau construi sinagogi. Acest fapt se va fi transpus în lege la trei zile după sfintele sărbători de Crăciun, în 28 decembrie, anul 1776, când excelenţa sa baronul Josif Freiherr von Brigido, guvernator al Banatului Timişoarei, binevoieşte să publice ordonanţa Judenordnung (Ionel Popescu, Comunităţile evreieşti din Banat în secolele XVIII-XIX ). Conform acesteia, şi făcînd voia Majestăţii Sale imperiale Maria Tereza, evreii „nu puteau angaja servitori şi doici creştine“.   Nu era pe măsura demnităţii creştine să slugărească […]