ISTORIA DIN CUTIA DE PANTOFI. Toate se leagă

Vorbe, acuzaţii, poveşti, aşa cum a fost şi aceea cu piatra uriaşă din centrul oraşului Armsfoort din vremea cînd Jean de Leyda era teenager, cum zicem noi astăzi. Se zice că pietroiul era încastrat în pavaj, asemenea unei lespezi de peste opt metri în diametru, şi avea cioplit un text într-o limbă neştiută. Multă lume s-a chinuit să afle ce spune solia aceea  şi nimeni nu s-a priceput s-o facă, pînă cînd Johan de Leyda i-a dat de capăt pe cînd petrecea cu teenagerii hip-hoperi de seama sa prin apropiere: „tare mi-aş mai dori să fiu răsturnată pe cealaltă parte“. Alte poveşti rîd de toată zarva şi spun că daravera e o ameţeală a unor beţivi care-şi pierdeau vremea pe la crîşmele din piaţă printre care Johan din Leyda şi-a găsit loc de frunte. Destul de bine că Johan şi cei din crîşme s-au apucat să răstoarne piatra: au făcut mare larmă, cum e şi de înţeles printre beţivi şi, în cele din urmă, au adus macarale speciale şi cu multă lume roată au reuşit, cu strigăte şi opinteli, să o răstoarne. S-au repezit să afle ce spune textul îngropat şi cînd John of Leiden le-a silabisit propoziţia exclamativă: „vai, […]