Istoria scandalului SIPA sau Tranziția după Ureche (I)

Scandalul SIPA, care a aprins din nou presa din România, prin așa-zise dezvăluiri ale lui Dan Andronic, un jurnalist-consultant politic, aflat parcă dintotdeauna în anticamera puterii și pus acum în mai dificila situație de inculpat, nu aduce nimic nou, în fond, în ceea ce se cunoștea deja. Atrăgînd atenția asupra fostului serviciu secret din Ministerul Justiției, domnul Andronic țintește mai degrabă să-și apere pielea, jucînd la două capete, socotite de el drept ambele cîștigătoare: își atrage, pe de o parte, simpatia magistraților în fața cărora dă cu subsemnatul și, pe de altă parte, caută simpatia acelora care îl vor judeca și, în cazul unui verdict nefavorabil, se va putea apăra pînă în pînzele albe, invocînd controlarea în continuare a justiției de către serviciile secrete, pentru că, spune el, șantajul continuă – au dispărut dosare, s-au făcut copii după documente care pot fi folosite pentru a menține controlul ocult asupra instanțelor de judecată. Pentru domnul Andronic, este un calcul win-win. Dar istoria cazului reaprins de către cel ce a dorit astfel și să rămînă în centrul atenției publice este mai lungă și mai complicată decît atît șI se confundă cu însăși tranziția spre un stat de drept, în care încă trăim. […]