Istorici şi scriitori comentează discursul Regelui Mihai din Parlamentul României

  • Recomandă articolul
Lipsă de diplomaţie sau sfidare la absenţii din Parlament? La invitaţia – scrîşnită, tocmită şi negociată, cam meschin, dar la noi totul se iartă şi se uită – a Parlamentului României, Regele Mihai a fost oaspetele celor două camere reunite în şedinţa solemnă a Parlamentului. Nu este aici şi acum momentul să facem lungi digresiuni de natură istorică şi politică legate de Casa Regală a României şi de Regele Mihai. Există o uriaşă bibliografie în acest sens, şi nu specialişti în istoria recentă ne lipsesc. Ne lipsesc oameni politici adevăraţi (adică cum?), ne lipseşte bunul-simţ (adică de ce?), ne lipseşte o bună memorie colectivă (adică cine?), ne lipseşte un preşedinte care să ştie istorie (adică pentru ce?).   Oricît ar strîmba din nas unii sau alţii, am reţinut din discursul oferit naţiunii române un îndemn la memorie, la solidaritate, la respectul valorilor şi, nu în ultimul rînd, la credinţa că omul este mai presus de toate. A fost un discurs angajat în toată problematica actuală a societăţii româneşti. Nu putem judeca fiecare propoziţie, dar faptul că Regele Mihai a arătat că-l preocupă necazurile şi grijile cetăţenilor României ni se pare extrem de sugestiv. Un şef de Stat nu poate boscorodi […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.