Iubire si frumusete
- 13-06-2000
- Nr. 16
-
Gheorghe CRĂCIUN
- ARTICOLE
- 0 Comentarii
Pierderea frumusetilor vietii nu poate duce decit la descoperirea placerilor perverse ale vietii. Nu se poate niciodata trai in orice orizont – fiecare viata cu reactiile ei temperamentale si cu reactiile ei viscerale. Fara o intimitate ascunsa a fiecaruia dintre noi, persoana noastra publica n-ar mai avea nici consistenta, nici motivare. Sinii femeii: cea mai uluitoare frumusete pe care a putut-o produce corpul uman. Unde este frumusetea vietii? Daca tu nu stii sa o creezi, ea nu exista. Luciditatea inhiba actiunea. Frumusetea vietii ca suspendare a elanurilor actionale. Frumusetea te invinge, uneori pina la paralizie. Doar frumusetea poate anula agresivitatea din om. Frumusetea inseamna cedare, abandon, anulare a egoismului de a trai. Ea neaga timpul, pentru a-ti impune durata fara constiinta duratei. Frumusetea nu declanseaza o luciditate care poate fi masurata in timp. Ea este pur si simplu constiinta ca ceva nu inceteaza sa fie si sa nege prezenta a orice altceva. Frumusetea e unica, adica atemporala. Ea contrazice lumea. Altfel nici n-ar putea sa se distinga de lume. Ce infioratoare banalitate scriu aici: fara sentimentul unicitatii celui pe care il iubesti nu exista iubire. Nu mai pot sa ma opresc pentru a vedea frumusetea vietii. Am altceva mai important, […]