Jurnalul lui Benedict Ganescu (1929-1996)

  • Recomandă articolul
Marti, 7 ianuarie 2006, din initiativa Galeriei DIALOG si a Primariei sectorului 2, in cadrul expozitiei „Benedict Ganescu“, cunoscutii, prietenii s-au intilnit pentru a-i spune „La multi ani“ domnului Dan Haulica. Este momentul sa recunoastem rolul sau important in promovarea culturii de calitate, a revistei Secolul XX, a artei plastice romanesti in context european. Prin personalitatea sa recunoscuta a facut posibila prezenta in Romania a unor importanti artisti, oameni de cultura, a organizat evenimente de anvergura, intr-o perioada in care nu se putea vorbi despre deschidere culturala si integrare europeana. Cum altfel am putea privi cea de-a treia expozitie postuma dedicata acestui artist decit ca pe un jurnal, desenul fiindu-i, de-a lungul intregii sale vieti, interlocutorul preferat? Benedict Ganescu a murit in august 1996, cu creionul in mina, protestind la o injusta hotarire a conducerii Uniunii Artistilor Plastici prin care era obligat sa renunte la atelierul in care lucra de peste treizeci de ani. Personal nu l-am cunoscut, dar este surprinzator cum, la zece ani de la disparitie, opera sa, construita in jurul multor intrebari, in jurul cartilor, revistelor, a unui dialog provocator cu lumea scrisului, a ramas atit de prezenta, de vie, iar personalitatea sa este privita ca un […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }