Andy Warhol și Slovacia este o expoziție organizată din inițativa Ambasadei Slovaciei la București, pentru a marca președinția rotativă a Slovaciei în cadrul Consiliului Uniunii Europene (iulie-decembrie 2016). Cu acest prilej, domnul Jan Gabor, ambasador al Republicii Slovace la București, a organizat două acțiuni culturale semnificative în România: un turneu al Teatrului Național Slovac din Bratislava și expoziția Andy Warhol. Astfel, în data de 7 octombrie 2016, la Sala Pictură a TNB, a avut loc reprezentația Teatrului Naţional Slovac din Bratislava cu piesa Nevasta păstorului de Ivan Stodola, în regia lui Roman Polák, iar în data de 7 decembrie 2016, a fost vernisată expoziția Andy Warhol și Slovacia.
Iată un citat din textul semnat de ambasadorul Jan Gabor, extras din catalogul ce însoțește expoziția: „În urmă cu 20 de ani, în perioada mandatului meu în cadrul Ambasadei Slovaciei din SUA, cînd am vizitat muzeul Andy Warhol Museum, din Pittsburgh – cel mai mare muzeu american de artă dedicat unui singur artist –, mi-am spus că ar fi frumos să promovez cunoașterea originilor slovace ale regelui artei pop. În urmă cu 10 ani, cînd Slovacia a devenit membră UE în timpul președinției rotative a Irlandei la Consiliul UE, am reușit să-l aduc pe Andy Warhol la Dublin. Iar în aceste zile sînt foarte fericit că avem privilegiul de a ne bucura de această expoziție aici, în incinta altarului culturii din România – țară care este atît de apropiată nouă, slovacilor“.
Curatorul expoziției, dr. Michal Bycko, este fondatorul Muzeului de Artă Modernă „Andy Warhol“ din Medzilaborce, Slovacia, alături de John Warhol, fratele artistului, vicepreședinte al Fundației de Arte Vizuale „Andy Warhol“ din New York. Muzeul a împlinit anul trecut un sfert de secol, fiind deschis cu trei ani mai devreme decît muzeul din Pittsburgh dedicat aceluiași artist. Așadar, curatorul a venit la București și a găsit potrivit foaierul Sălii Mici de la TNB pentru ceea ce voia să închipuie un fragment din Silver Factory, atelierul lui Andy Warhol de la New York. Expoziția a venit la pachet cu un concept și cu o panotare premeditată, pentru care am primit, în toamnă, simulările tridimensionale.
Pe peretele principal, curatorul a gîndit un poliplan cu imaginea satului din care tatăl lui Andy Warhol a emigrat, în 1911, la Pittsburgh, acolo unde s-au născut cei trei frați: Paul, John și Andy. Satul Micova, situat în bazinul subcarpatic, la doar 15 kilometri distanță față de granița cu Polonia și cu Ucraina, era un sat de ruteni. Ambasadorul Slovaciei, Jan Gabor, spune că peisajul este asemănător cu cel din Pittsburgh și că așa se explică faptul că o comunitate importantă s-a strămutat în America, pentru a lucra în minele de cărbune sau în construcții. Așa se face că, în expunere, printre obiectele personale ale lui Andy, donate de către Fundația „Andy Warhol“ muzeului din Slovacia, regăsim și o carte de cult cu litere chirilice, ale slavilor uniți cu Roma (greco-catolici), precum și o cămășuță de borangic, lucrată manual, în care au fost botezați cei trei frați. Pentru că ne vine să credem sau nu, Andy Warhol a rămas atașat, pînă la sfîrșitul vieții, de această confesiune, prin intermediul mamei sale, care l-a urmat la New York și împreună cu care artistul a locuit pînă în 1972, cînd aceasta s-a stins.
Cît este de legitim ca Slovacia să își aroge originile lui Andy Warhol nu stă în puterea noastră să apreciem. După opinia mea, dacă ar fi să gîndim în logica unui demers forțat de apropiere între Andy Warhol și Slovacia, în România nu am mai avea vreodată dreptul de a organiza vreo expoziție Brâncuși, după episodul în care cele mai importante figuri contemporane artistului au refuzat donația operelor sale. Cîtă vreme Fundația „Andy Warhol“ din New York a solicitat la TNB datele acestei expoziții pentru a o introduce în catalogul raisonné al artistului, nu mi se pare un demers ilegitim.
În expunere, sînt prezente printuri recente, așadar postume, făcute după sitele serigrafice ale lui Andy Warhol, dar și desene, serigrafii și printuri fotografice pe pînză, semnate, sau, după caz, făcute de mîna artistului. Caracterul eclectic al selecției derivă din faptul că în expunerea de la București se găsește o pătrime din ceea ce se află în expunerea permanentă a muzeului din Slovacia și că autorul expoziției a considerat necesar să aducă aici capetele de serie. Desene prezente în expunere se văd rar, iar din punct de vedere cronologic sînt prezente toate decadele de creație. Fotografiile din atelierul newyorkez al artistului sînt semnate și au fost donate muzeului de către autorul lor, Billy Name, cel care s‑a stins în luna iunie, anul trecut, și care nu a mai putut fi prezent la cea de-a 25 aniversare a muzeului, ce a avut loc în octombrie. O altă serie de imagini, cu mormintele strămoșilor lui Andy Warhol prezente în cimitirul din Micova, își justifică prezența în expunere prin această istorisire pe care a făcut-o domnul ambasador Jan Gabor: la începutul anilor `80, Andy Warhol a vrut să intre în Cehoslovacia, dar nu a fost primit de autoritățile comuniste, care îl considerau un spion american. Atunci el ar fi spus că vine de nicăieri. Pentru a-l contrazice, un fotograf local, Rudo Prekup, i-a trimis aceste imagini, cu mormintele străbunilor săi.
Dacă Andy Warhol este sau nu supraevaluat ca artist și ca operă nu este o problemă ce poate fi tranșată aici și acum. Este o certitudine faptul că a reușit să schimbe percepția noastră asupra operei de artă, pe care el o închipuia ca pe o supă la conservă, accesibilă, diversă, caldă, care să te satisfacă pe moment. Pentru mine rămîne un cronicar pragmatic al vremurilor sale, căci a avut curajul să surprindă pe pînză și/sau pe peliculă, alături de cele 11.000 de portrete, America dezastrelor, a miturilor devoalate, a idolilor care s-au dovedit a fi, în fond, extrem de vulnerabili. Ceea ce rămîne din trecerea sa prin București sînt cîteva cifre relevante. Pînă la ora la care scriu aceste rînduri, au fost peste 4.000 de vizitatori, cele 85 de exponate au fost asigurate pentru o sumă cu șase zerouri (în euro), am făcut 184 de ghidaje și mai am încă multe lucruri de povestit. Am interacționat în mod direct cu grupuri de liceeni, dar și cu persoane din generații diferite. Unii, bucuroși că pot vedea pe viu lucrări pe care nu ar fi avut altfel ocazia să le vadă prea curînd de aproape, alții, dimpotrivă, cunoscînd în amănunt ultimele cotații ale artistului de la Londra, Paris sau Tokyo. M-am mirat să constat că și pe o vreme potrivnică oamenii au venit să viziteze expoziția. Celor mai temerari le-am oferit cîte un catalog sau un afiș.
Așadar, pînă pe 23 februarie, puteți vizita gratuit expoziția, în intervalul 14.00 – 19.30, cu excepția zilelor de luni. Chiar dacă panotarea ar fi putut fi mai eficientă, expoziția rămîne o ocazie rară de a afla despre Andy Warhol la București.
