Lectia de supravietuire

Ioana NICOLAIE Credinta Editura Paralela 45, Pitesti, 2003, 108 p., f.p. Cu Credinta, Ioana Nicolaie amplifica proiectul poetic pe care-l incepuse in a doua carte a sa, Nordul. Genul proxim al acestei poezii ramine, cred, cel pe care il observam si in analiza celuilalt volum. Ar fi, mai intii, modelul indepartat al poeziei lui Edgar Lee Masters. Ar fi, apoi, experientele din literatura romana care se constituie, intr-un fel sau altul, in „monografii“ ale unor comunitati: Marin Sorescu, cu ciclul de volume La Lilieci, Ioana Ieronim, cu Triumful paparudei si Liviu Ioan Stoiciu cu La fanion si Inima de raze. Diferenta specifica a sagai Ioanei Nicolaie se contureaza din complexitatea de definitii pe care le poate capata distilarea biografiei in poem. Poemele din Credinta sondeaza selectiv si necronologic in memoria afectiva. Perspectiva nu e insa doar una dinspre prezent spre trecut, ci una care amalgameaza momentele privirii. Eul e, mereu, inauntrul si in afara evenimentelor trecute, propunind o refacere doar aparent simpla a unei biografii. Simplitatea discursului care mizeaza pe o remarcabila disponibilitate de a explora lexicul e dublata de complexitatea sintaxei poetice si a deja observatei „sintaxe“ a perspectivelor temporale. Cred ca prima tensiune a volumului Credinta e creata […]