„Libertatea: cel mai frumos cadou pe care ti-l poate face publicul“. Interviu cu Alexandru ANDRIES

  • Recomandă articolul
La concertul sustinut de catre Alexandru Andries la Teatrul de Opereta, in luna decembrie, am vazut oameni de toate virstele. Inclusiv tineri sau chiar foarte tineri. Presupun ca, pentru cei care apreciaza asemenea delicatese, vinilurile lui Andries pot fi deja o mostenire de familie pretioasa. In anii ’80, aparitia acestui artist a fost una extrem de surprinzatoare si intelectuala. In aerul irespirabil al vremii, muzica sa era o gura de aer proaspat neasteptata. Imi amintesc cum ascultam in provincia natala, alaturi de prietenele mele de pe atunci, eleve la filologie – eu eram la mate-fizica –, primele albume ale lui Alexandru Andries, cum vorbeam despre Thomas Mann si Mircea Nedelciu si ne analizam la nesfirsit starile. Interioare, desigur! Toate acestea mergeau atit de bine impreuna, era un cocktail eficient care ne transfera intr-un soi de transa, ce ne scotea pe o usa secreta din burta sufocanta a sistemului. Despre muzica lui Alexandru Andries se pot spune multe: nu e nici numai rock, nici jazz pur, nici numai folk. In plus, e o muzica ce nu se poate desparti de propriul sau text, altfel spus de propria sa umbra. Aceasta muzica a rezistat si dupa 1990, pentru ca intotdeauna ai nevoie […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }