Mandat de lider sindical roman

  • Recomandă articolul
De cind au demarat negocierile dintre Guvern si sindicalistii din invatamint, acestea i-au adus pe reprezentantii profesorilor in prim-planul dezbaterilor politice. Cu toate ca au tinut si inca mai tin prima pagina, revendicarile sindicalistilor nu au fost prea bine intelese de victimele colaterale ale disputei: parinti, studenti, elevi. Sindicalistii au pus accentul cind pe nevoia de salarii mai mari, cind pe nevoia de investitii in educatie, cind pe chestiuni privind reforma invatamintului. Intotdeauna m-am intrebat daca sindicatele sint suficient pregatite, mai ales din punctul de vedere al competentei, pentru a fi cu adevarat niste parteneri sociali capabili sa participe de pe pozitii reformiste la creionarea politicilor publice. Totul tine de resursele umane pe care acestea le au. Si nu ma refer atit la cantitatea acestora, cit mai ales la calitatea lor. Si ca sa fie mai clar, ma refer la secretariatul sindicatelor, la oamenii care coordoneaza. Dialogul social modern, in care patronatele si sindicatele avizeaza (legitimeaza) politica Guvernului dintr-un domeniu sau altul, implica resurse umane capabile sa poarte un dialog competent, idiferent de interlocutor. Si cu atit mai mult cu Guvernul, caruia sindicatele ii prezinta revendicarile lor si care – de voie, de nevoie – are un intreg aparat birocratic […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }