Marea incilceala

In 1989, Mircea Iorgulescu trimite la tipar un volum intitulat Marea trancaneala. Cenzura ii cere sa-l modifice, asa ca respectiva carte apare cu un titlu neutru, Eseu despre lumea lui Caragiale. Criticul incearca sa demonstreze ca eroii lui Caragiale isi acopera golul fiintei lor prin trancaneala, vorbitul este un substitut pentru goliciunea morala care le guverneaza gesturile si actele. Nu stim cum ar fi reactionat personajele lui Caragiale daca ar fi fost puse fata in fata cu dosarele de Securitate. „Scrisorica pierduta“, pusa deoparte de Agamita Dandanache, face parte, probabil, dintr-un prelungit razboi al dosarelor, care ia diverse forme in lumea noastra, ieri si astazi. Asa cum Agamita Dandanache si Catavencu isi asigura (sau isi distrug) viitorul folosindu-se de scrisori compromitatoare, tot asa dosarele de astazi pot surpa cariere. Anumite dosare. Altele, puse la pastrare, te pot proteja. – Tare ma tem ca Mona Musca seamana teribil de bine cu Catavencu in lumea lui Caragiale, imaginea si dosarul tin loc de personalitate. Sa ne amintim ce bune referinte avea Rica Venturiano in fata lui jupin Dumitrache pentru ca scria la gazeta si „combatea bine“. Sa ne amintim ce puternic era Catavencu cind avea scrisorica si ce mielusel era cind coana […]