Marea Sortare
- 14-11-2012
- Nr. 650
-
Luiza BARCAN
- Actualitate
- 2 Comentarii
În zilele acestea, Televiziunea (încă) Naţională fierbe în clocot. Contrar legii, minimei morale şi bunului-simţ, oameni pînă mai deunăzi calificaţi şi competenţi sînt triaţi după criterii absconse în scopul „eficientizării“ instituţiei. Se fac şi se desfac comisii, se fac şi se desfac prieteşuguri, are loc un fel de troc între colegi. Peste noapte, unii dintre noi au devenit puternici, fiind investiţi cu dreptul de hotărî cine pleacă şi cine rămîne, în cele douăsprezece comisii de „evaluare“ a salariaţilor instituţiei. Nu se ştie, oficial, pe ce criterii colegii noştri de ieri au devenit „evaluatorii“ noştri de azi, în acest proces profund imoral de triere de vieţi. O spun cu toată convingerea şi durerea, dar şi cu detaşarea omului care pune libertatea sa mai presus de orice: într-o deloc inocentă inconştienţă, unii dintre noi au acceptat să intervină brutal în destinele colegilor pentru a-şi asigura un vremelnic post de slugă la nişte vremelnici stăpîni. Unii, autorii planului de „restructurare“, au fost numiţi implementatori, alţii, cei numiţi să hotărască asupra competenţelor, evaluatori. Dacă primii nu sînt dintre noi, ci doar nişte mercenari năimiţi să taie fără scrupule şi fără minte în carne vie, ceilalţi sînt colegii noştri. Sau, mai precis, foştii noştri colegi, […]
Iar lamentarile astea penibile despre cine o sa mai cultive publicul de aici incolo? Am o veste pentru dumneavoastra : nici dracu\’ nu se uita la TVR cultural, in afara de o mica elita intelectuala. Or nu acesta elita avea nevoie sa se educe si sa se informeze, ci mai ales tinerii, care au aflat ca exista TVR cultural abia atunci cand s-a desfiintat. Ati putea sa-mi numiti si mie vreun ingnorant care sa fi fost educat de TVR cultural? Si atunci pentru ce sa se tina aceasta televiziune din banii platiti de mine? Pentru acea elita minoritara, care oricum dispune si de alte mijloace de informare? Ca sa traiasca o liota de impostori angajati acolo din banii mei?
Articolul Luizei Barcan imi aminteste de povestea Cutiei Pandorei din mitologia graca..
Pandora fusese inzestrata cu o cutie pe care nu avea voie, in niciun caz sa o deschida. Impinsa de firea sa curioasa, PANDORA a deschis cutia si TOATE RELELE DIN LUME, care erau inchise in interior, au scapat si s-au imprastiat pe tot pamantul. S-a grabit sa inchida capacul, dar totul scapase, exceptie facand un lucru care statea la fundul cutiei, SPERANTA.
Asa cum scrie LUIZA BARCAN,, SPERA ca cei care-i sunt colegi „de buna credinta si,in general oamenii care mai au coloana vertebrala……..sa nu se teama, fiindca pe teama lor se fundamenteaza toate ABUZURILE. SA SE SOLIDARIZEZE SI SA NU CEDEZE PRESIUNILOR. E vreme de mare cumpana, cand ai de ales nu intre a-ti pastra sau a-ti pierde serviciul, ci intre a-ti pastra sau a-ti pierde sufletul”.
Este un articol exceptional. SPERAM, SPERAM SA FIE BINE !