Margarita vs Margareta

De mai multa vreme urmaresc in mediul literar romanesc, nedumerit, ca titlul romanului lui Mihail Bulgakov, Maestrul si Margarita, este usor schimonosit. Lumea romaneasca i-a zis Muzei scriitorului Margareta. Am tot incercat sa inteleg fenomenul acesta, si mai ales sa pricep de ce nimeni nu a sesizat inadecvarea. Voi incerca niste observatii pe marginea acestui nume (lucrurile inexplicabile sint mereu marginale!). Intii si intii, numele Margarita se pare ca nu exista in limba romana, iar pentru ca penultima vocala in e este mai la indemina, parca, in pronuntare, s-a optat pentru ea, aleatoriu, subreptice. Dar Bulgakov i-a spus personajului sau anume Margarita. Mai mult, schimbarea unui nume nu este la indemina oricui, caci asta inseamna sa: 1. devii un alt om; 2. capeti o alta identitate; 3. te pui „rau“ cu protectorul numelui tau initial, pe care l-ai abandonat etc. Sint doua instante prin care, oficial, poti purta/capata un alt nume. Prima este cea a intrarii in monahism, te botezi a doua oara; cea de-a doua – daca optezi, prin complicate si lungi demersuri, printr-o instanta judecatoreasca, pentru conferirea si legitimarea unui alt prenume. Numele determina in buna masura, deci, viata noastra, fie cea laica, fie cea religioasa. Nu este […]