Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Interviu cu Andrei MURARU, noul preşedinte executiv al IICCMER
- 25-05-2012
- Nr. 625
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Actualitate
- 13 Comentarii
Miercuri, 23 mai, premierul Victor Ponta l-a numit pe Andrei Muraru în funcţia de preşedinte executiv al Institututul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Premierul i-a eliberat din funcţii pe Vladimir Tismăneanu – preşedinte al Consiliului Ştiinţific – şi pe Ioan Stanomir – preşedinte executiv. Joi, 24 mai, i-am adresat lui Andrei Muraru, în scris, cîteva întrebări despre situaţia, înlocuirile şi numirile de la IICCMER. Acest interviu apare în exclusivitate în varianta on-line a revistei Observator cultural. Andrei Muraru (30 de ani) este doctor în istorie (cu un doctorat obţinut la Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi, în 2011). Este secretar ştiinţific al fundaţiei Institutului Român de Istorie Recentă şi cadru didactic asociat al Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi. În perioada 2006-2009 a fost consilier la Cancelaria Primului-Ministru şi consilier al directorului general al Arhivelor Naţionale ale României. A fost unul dintre fondatorii Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului (Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi), unde activează ca secretar. Coordonator al volumului Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967) (Editura Polirom, 2008), coautor al volumului O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu (Editura Polirom, 2008; ediţia a II-a, 2009) şi coeditor al Ghidului Arhivelor Naţionale ale […]
Am vazut echipa d-nului M. Oprea la sapaturile din orasul meu, anul trecut. Am stat in preajma lor cateva zile si mi-am format o parere. Imi permit insa sa fac o observatie. Nu stiu daca lucrurile sunt bine intelese de toata lumea, insa omul dedicat trup si suflet acestor preocupari si cercetari deosebite, adevaratul artizan si realizator al acestor investigatii este domnul profesor de la Cluj. Impresia mea si nu numai este ca cineva si-a insusit oarecum pe nedrept o glorie rezultata din truda altora. Nu stiu daca fenomenul este specific romanesc sau daca mai este practicat si la altii. In rest, numai de bine pentru toata lumea.
După un hiatus care ne va costa destulă vreme încă – pentru că a drege, a reconstrui este foarte anevoios, cu osebire în vremuri de restricţii economice severe – se concretizează normalizarea situaţiei. Cu personalităţi ca Dinu Zamfirescu, Marius Oprea şi colaboratorii lor, adevărul privind crimele bolşevismului nu va mai fi mistificat, iar banii vor fi cheltuiţi cu ştiuta cumpătare românească, nu pe conferinţe sforăitoare ţinute de personaje fără legătură cu durerea trăită, ci pe recuperarea memoriei însângerate a multelor victime date de neamul noastru greu încercat.
Consider ca d-nul arheolog Petrov reprezinta singura persoana care a cercetat cu adevarat crimele comunismului in aceasta tara, aducand dovezi si probe palpabile in acest domeniu. Restul este doar vorbarie si pagini umplute cu povesti, acestea neaducand nici o reparatie morala sau materiala pentru cei care au suferit si murit. Acest om merita recunostinta unanima din partea societatii omenesti.
Personalitatea domnului Oprea fascineaza.
Am avut onoarea sa cunosc un OM special pe o perioada de trei zile de o intensitate indescriptibila…
Ferice de sufletul Marius !
Este CEL CE ADUCE PACEA.
O ALTĂ VIZIUNE A LUCRURILOR. Oare mai naivă ? Ori poate mai lucidă ?
Cunoscînd Hipodromul, Padocul şi Locul, bine ar fi să fim ceva mai ponderaţi, şi chiar de nu se face, să căutăm la dinţi, chiar foarte atenţi, calul cel de dar. Nu înţeleg ce-i atît de deocheat în acest demers, în această-analiză în această viziune, mult mai apropiată de realitatea cea crudă a meandrealor culiselor meleagurilor autohton neaoşe ??!?
MARIUS OPREA ÎN ŢARA-N CARE PUTEREA POLITICĂ HOTĂRĂŞTE ŞI DECIDE absolut totul iar călăreţu-i tot fără cap de pe la ’48 încoace, liber şi ferice, orice este posibil.
Pesimistul zice „mai rău nu se poate !” Optimistul răspunde „ba da !!”
Conducătorii români get-beget fanarioţi din tată-n fiu azi „moderni” sau mai nou, „post moderni”, numesc, dau afară, şi controlează practicînd acceptînd încurajînd HOŢIA şi MINCIUNA ca ocupaţie-meserie-sport-distracţie şi mîndrie Naţională autentică şi autohtonă, ca pe-atunci ca pe vremuri, în modul cel mai natural absolut şi firesc, numit de unii, românesc.
Acei care au mai rămas, cîţiva, imaginîndu-şi Cai Verzi pe ……îşi vor pierde cu siguranţă şi părul albit între timp. Oameni curajoşi sau simpli oportunişti. Iluzia călăreţului fără cal, dîgîdîm-dîgîdîm, hopa trop la galop
În definitiv, alţii au pierdut mult mai mult, adeseori, totul, toţi făcînd parte din peisajul neaoş autohton cu îmbîrligături profunde şi adînci obiceiuri, metehne şi teribil de grozave caragialisme fanariote, cultivate cu mîndrie curat naţional-patrioată.
Marius Oprea este o speranţă, Nicuşor Dan asemenea, mai sînt vreo doi-trei, românul de la ’48 încoace se hrăneşte cu tot felul de poveşti, poezii, iluzii, miştouri şi speranţe.
Poate or fi existînd şi acolo posibilităţile unor începuturi adevărate, dacă există un PAUL GOMA uitat, scuipat şi hărţuit în pemanenţă chiar şi în pribegie, de ce n-or fi existînd şi în ţară oameni tineri cu adevărat curajoşi şi nepătaţi de falsele ideologii ale claselor-clanurilor conducătoare modern-fanariote din România.
Vom trăi şi vom vedea, vom muri şi nu mai contează.
Şi tot aşa tot de la ’48 încoace, dar fără vîrstă, adică fără an. Parcă din totdeauna.
La pomul lăudat să vii pe jos, cu băgare de seamă, modestie, fără sac, şi nici cal.
POATE-POATE !!!!
P.S. În poveşti din astea, poate crede cine a mai crezut şi-n celelalte mai vechi tot de la ’48 încoace, povestite, răsucite şi răstălmăcite de mii de ori. Totul depinde NU DOAR de povestitor.
P.P.S. Să nu uităm că cu o floare nu se face……..iar calul ĂSTA ne paşte multe flori, pe toate şi în totalitate, şi asta tot de pe la vreo ’48 încoace ( fără an). Curaj !
P.P.P.S. De fapt în această POVESTE este vorba de, şi despre, Nutreţ-Fînul şi Apa cu care Cineva ( cine cu adevărat ??? ) NE hrăneşte Calul, Călăreţul şi Povestea în sine
Ma bucur enorm de decizia revenirii domnului Marius Oprea la Institutul pe care l-a creat si format. Omul acesta a facut lucruri minunate si unice in problematica investigarii crimelor comunismului. Din informatiile mele, omul principal in realizarea acestor demersuri, un profesionist desavarsit, este d-nul Gheorghe Petrov, arheolog la Muzeul de Istorie din Cluj. Fara de acesta, cred ca d-nul Oprea nu s-ar fi descurcat. Sper ca d-nul Petrov va fi si el rechemat in cadrul colectivului de la Institut.
Ma bucur pentru Marius Oprea! A fost nedrept sa treaca prin ce a trecut !!! Va continua ceea ce a facut cu admirabilii sai colaboratori ! Le doresc mult succes!
bine ca te-ai intors.sint vinovata ca nu am facut nimic,sau aproape nimic,pentru revenirea ta.iarta-ma.sa ai putere sa mergi mai departe cu Institutul si cu cei apropiati in care ai incredere
Imi pare chiar rau ca ma „bag” pe-acest topic, dar (preum scrie autorul, pan’ „ghilimele”) pa mine ma cam lasa cam *perplex* -mda, atunci cand ceteaza pe Tismaneanu, care afirma ca-i vorba de-o „tragicomedie”).
De ce? Pai, pentru c-a fo’ o *tragicomedie* sa-l pui shef al acelei Comisii pe unu’ care *pana in ultima clipa (pana cand s-a dus pa plaiuri mai bine, mai gras platite) „canta ode”, era *propagandist* etc. etc. Uite, bre, mie unuia *mi se face chiar greatza*!
Ca -vorbind da „al mai cel, al mai bun”, cum o scrie primul comentator:io *nu am chef* sa pun *lupu* pastor la stana! Capishi? Cat desp[re „competentzele” de care se vorbeshte: hai sictir. Ca, e vorba d-a *culege* docomente, bre! Un lucrushor pa care-l *chiar fac* absolventzii noshti, n-asha?
Hai, meretz’ da cantatz’ la o *alta masa*!
Nervos &-oleaca mai senin totodata,
Nea Marin
Recenirea lui Marius Oprea la aceasta Institutie, imi da speranta unei REVENIRI la NORMAL; lucru pe care-l asteptam demult.
Nu vreau sa comentez ce au insemnat pentru mine cei doi care au fost schimbati. Sunt MULT PREA MULTE DE SPUS. Nu numai ca nu au fost „OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT”, cred ca au facut tot ce se putea ca cei VINOVATI de CRIME sa iasa NEPEDEPSITI.
L-am văzut o singură dată pe domnul Dinu Zamfirescu, într-un local din Bucureşti. Lua masa, în tăcere, cu alt domn. Pentru că-l cunoaşteam din (tele)vedere, l-am salutat reverenţios. Mi-a răspuns, uşor surprins, cu o politeţe „alte Zeit”. Pentru o secundă, te puteai crede la Paris sau Londra!
Tot din (tele)vedere, îl ştiu şi pe Marius Oprea. Omul e întru totul admirabil prin abnegaţie şi curaj, ca şi printr-o onestitate exemplară. E, în acelaşi timp, foarte modest (când aroganţa şi tupeul fac regula, azi, în România). Fără să cad în vorbe mari: a încărunţit pentru un nobil ţel…
Domnul Tismaneanu suporta greu schimbarea din functia „nerenumerata”, dupa cum s-au exprimat cei de la EvZilei. Dupa articolele proprii de pe contributors in care isi exprima indignarea, acum, prietenii de la EvZ au decis sa faca o petitie pentru „a protesta impotriva demiterii lui VT” deoarece, citez:
„Domnul profesor Tismăneanu, a cărui funcţie era nerenumerată, a dovedit prin întreaga sa activitate că este persoana cea mai îndreptăţită să coordoneze activitatea acestui institut „.
Cu alte cuvinte, domnul Tismaneanu este de neinlocuit si noi, amaratii, nu suntem capabili sa ne dam seama de acest lucru!!!
Mult succes noii conduceri a IICCMER-ului!
Din păcate asistăm la restauraţia nu atât a comunismului în sine, cât la efectele nocive ale postcomunismului: violenţa mediatică, numirile strict politice, mimarea competenţelor. Profesorul Tismăneanu este (era) cea mai sigură garanţie a validităţii academice, a vizibilităţii internaţionale, a verticalităţii morale. Asistăm la victoria revanşismului moral şi resentimentar de tip M. Oprea şi a necunoscutului Muraru. Păcat. Un semn al timpurilor ticăloşite pe care le trăim.