Marius Oprea: „Traian Băsescu – produsul tipic al tranziţiei“
- 24-07-2008
- Nr. 433
-
Ovidiu ŞIMONCA
- ARTICOLE
- 3 Comentarii
Însoţim acest prim episod despre Ascensiunea lui Traian Băsescu cu un scurt dialog pe care l-am avut cu Marius Oprea. După ce am primit textul şi am convenit asupra publicării, în mai multe numere consecutive, am considerat necesar să-l prefaţăm cu un scurt interviu. Întrebările noastre încep, toate, cu „De ce?“, răspunsurile sperăm să clarifice contextul cultural şi jurnalistic în care Observator cultural publică aceste fragmente. De ce despre Traian Băsescu? Să spun „pentru că e preşedintele României“ ar fi prea simplist. Căci, iată, eu, cel puţin, nu m-am grăbit să scriu despre, de pildă, Ion Iliescu. A făcut-o altcineva… Şi nici despre Emil Constantinescu, al cărui consilier am fost şi am, deci, o viziune care poate fi socotită subiectivă, părtinitoare. De altfel, Ion Iliescu este un atipic, un dinozaur supravieţuitor al tuturor glaciaţiunilor sau încălzirilor globale postrevoluţionare, iar preşedintele Constantinescu, pe care îl consider primul preşedinte cu adevărat democrat după mai bine de o jumătate de veac de istorie a României, nu se încadrează nici el în evoluţia lineară, previzibilă şi ternă a politicii noastre. Deci, ambii sînt atipici. În schimb, Traian Băsescu este produsul tipic al tranziţiei. Navigator de succes în ape tulburi, cîştigător, indiferent de preţ, […]
de unde ai mai rasarit si dumneata ………tot felul de antipatici in negura ce s-a lasat peste tara si poporul meu ………un strop de NORMALITATE ……..avem nevoie nu de asemenea specimene……….
consilierul lui Constantinescu, cu care imparte obsesia „Basescu”, scrie o carte; despre obsesia lui si-a sefului. E carte de istorie. Nu e patimasa. Nu e incarcata de ura. Sa nu-i faceti proces de intentie. E ceva profesionist. S-a documentat din ziare. Anti-Basescu. Din partea partidului care merge de minuta cu Iliescu. Si cu Nastase. Bravos, natiune! Succes, nea Marius! Regret ca n-ai publicat cartea la Editura Ziua. Inca nu e tirziu.
Cu regret, domunul Oprea chiar nu a inteles nimic din ce s-a intamplat in acesti ultimi ani.
Cat despre calificarea istorica a d-lui Oprea, ea e ridicula; ce sa mai spun despre cerinta minimala de a scrie fara ura si partinire? D-l Oprea scrie un pamflet demn de Romania Mare si nici macar un stil jurnalistic simplu si direct nu i se pare demn de lupta sa cu dusmanul absolut care ii hipnotizeaza privirea fixa (unii ar numi asta dementa si paranoia, dar sa nu fim rautaciosi cu un astfel de autor).