Masterat 2001

  • Recomandă articolul
Atit sub raport formal, cit si sub cel al continutului de idei, pictura lui Alexandru Radvan se prezinta ca o sinteza a numeroase repere culturale. Realizind o pendulare intre arhaic si modern, expozitia recent deschisa la Galeriile Universitatii de Arte are ca punct de plecare cultul antic al eroilor, moment de o importanta fundamentala in evolutia religiei grecesti, vazut in cheia unor lecturi moderne, de la Nietzsche pina la Pasolini. Asa cum afirma Rohde, cultul eroilor (avind ca prim sens „oameni din trecutul indepartat“) e cel care genereaza conceptul de agon (lupta, competitie). Radvan surprinde acel moment in care individualitatea inca nu a invins pluralitatea, agonalul inca nu implica agonia, iar suferinta e absenta sau, mai degraba, inca nu exista o constiinta a ei. Dar, in acelasi timp, Bataliile lui Radvan par a fi mai degraba ilustrarea unui interes de ordin stiintific decit etic sau estetic-expresiv: organele sint taiate „chirurgical“, ranile – din care singele tisneste rational, ca in Decolatiunile medievale – sau viscerele sint conturate cu minutie, conferindu-li-se o consistenta halucinanta. Eroii sai nu ne privesc, nu sint (inca) individualitati distincte – chipurile sint, de cele mai multe ori, fara expresie (Radvan isi declara in acest caz rezervele fata […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }