Memoria urbana a unui traseu bine dirijat

Oricit ar parea de curios, mi se pare mult mai simplu sa reconstitui memoria urbana a unui oras decit sa o gasesti. Mai ales atunci cind esti indrumat de fete luminate din medii academice, bine pregatite si gata sa iti arate istoria fiecarui coltisor din capitala lor istorica si culturala, cu poduri, monumente si cladiri de patrimoniu. Prin urmare, la Budapesta a trebuit sa ma fac un calator absolut modern. Altfel nu as fi avut nici o sansa, de vreme ce trecutul se arata in permanenta mai puternic si mai acaparator. Zece zile, nenumarate povesti. Narate cu atentie maxima la numele unguresti, pentru mine imposibil de retinut imediat. Povesti frumoase, cu tilc, cu senzational si, nu in ultimul rind, cu multa poezie. Despre coloratele saloane liberale ale baronului Hatvany, animate de intelectualii austrieci si germani (intre care si Thomas Mann), despre generozitatea si sacrificiul patriotic al aristocratului Széchényi, fondatorul Bibliotecii Nationale, care ii poarta numele, despre vietile zbuciumate ale poetilor morti de tuberculoza sau in razboi – expozitia permanenta de la Muzeul National al Literaturii ii este dedicata integral lui Petöfi Sándor si este vizitata saptaminal de grupuri de elevi din clasele V-VIII, conduse de profesoare de literatura maghiara. Am […]