Cu fiecare ediție, Festivalul Internațional „Mihail Sebastian“, desfășurat la Brăila, devine tot mai important, reușind să omagineze un autor emblematic pentru comunitatea evreiască din România, dar și pentru literatura română. Un autor care a produs un punct de inflexiune despre înțelegerea suferinței evreilor și a atitudinilor antisemite (transformate în politică de stat în timpul guvernării Ion Antonescu) prin Jurnal, publicat acum 21 de ani, la Editura Humanitas, și care a avut, în 2016, o nouă ediție. Mihail Sebastian este și un autor internațional, o traducere publicată la Editura Pengiun, în 2016, a romanului De două mii de ani, ajunge, după spusele excelentului sau traducător, Philip O. Ceallaigh, la un tiraj de 10.000 de exemplare vîndute, publicul de limbă engleză rezonînd cu acest roman, cu tipul de catastrofă pe care îl descrie, despre limitarea și interzicerea drepturilor evreilor într-o Europă bulversată de antisemitism.
Printr-un program atrăgător și consistent, conceput de reprezentanții Federației Comunității Evreiești din România, ediția a V-a a Festivalului Internațional „Mihail Sebastian“, desfășurată la Brăila între 2-5 noiembrie, a fost o întîlnire a artelor (literatură, teatru, arte vizuale, film, muzică). Un program echilibrat, dens, bine strunit ca timp, așa încît să se ofere publicului o imagine caleidoscopică atît a personalității lui Mihail Sebastian, cît și tradițiilor evreiești din România (excelentă ideea de a prezenta Pinacoteca Comunității Evreiești din România, un loc de o valoare istorică și artistică inestimabilă, care ar trebui cunoscut de cît mai multă lume).
Să remarcăm că destoinicul critic și istoric literar Geo Șerban, colaborator și al revistei noastre, participă la Brăila, la fiecare ediție, cu o nouă apariție, în care redă publicului texte neștiute sau puțin cunoscute din publicistica lui Mihail Sebastian, texte grupate tematic. De această dată, l-am avut pe „cronicarul muzical“ Mihail Sebastian – într-un volum intitulat Bucuriile muzicii, excelent editat de Editura Hasefer –, cronicar muzical care, după spusele lui Geo Șerban, a fost „cel mai bun, pentru anii 1936-1939“. Faptul că după fiecare întîlnire de la Brăila rămîne cîte un volum dedicat lui Sebastian, şi că Geo Șerban adnotează fiecare volum și scrie prefețe documentate și empatice, este remarcabil. De subliniat și faptul că Editura Hasefer, prin directorul Alexandru Marinescu, reușește să dea acestor volume o înfățișare grafică de bun‑gust, facilitînd o plăcută lectură.
Au fost și cîteva comunicări, care au conturat personalitatea lui Mihail Sebastian („Mihail Sebastian într-o vizită inedită la Luvru“, susținută de Petruș Costea, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“, „Mihail Sebastian și provincia“ de Ioan Munteanu, „Metamorfoza perechilor în Jocul de-a vacanța“ de Viorel Coman, „Mihail Sebastian – unele aspecte ale învățămîntului liceal interbelic“ de Ionel Cândea, „Steaua fără nume – drama unei comedii“ de Zamfir Bălan), dar și o dezbatere „Mihail Sebastian – dramaturgul“, cu participarea domnilor Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Daniel Cristea-Enache – critic literar, Lucian Sabados – directorul Teatrului „Maria Filotti“ din Brăila. Pe scena Teatrului „Maria Filotti“, am văzut secvențe din teatrul lui Mihail Sebastian, interpretate de actori din toată lumea, atît din Brăila, cît și de la Teatrul „Sică Alexandrescu“ Brașov, Teatrul Național „Eugene Ionesco“, Chișinău, Republica Moldova, Teatrul Karov din Tel Aviv, Israel, Teatrul Evreiesc de Stat din București, dar și muzică tradițională evreiască, în două momente, oferite de corul Macabi al Comunității Evreilor din Brăila, dirijor Bogdan Lifșin, și de Maia Morgenstern (TES) & Bucharest Klezmer Band.
Emoționantă a fost și prezența nepoatei autorului brăilean, Michele Hechter, care a avut o intervenție intitulată „Povești despre unchiul meu“, în care a vorbit despre Sebastian și pasiunile sale (literatura și muzica), dar a insistat și pe modul în care Sebastian este cunoscut în mediul francez, despre care a scris mereu, avînd și o bursă la Paris în anii 1930-1931. A fost remarcabilă implicarea instituțiilor locale din Brăila în organizarea Festivalului, atît Biblioteca Județeană „Panait Istrati“, cît, şi mai ales, Muzeul de Istorie „Carol I“ fiind gazde admirabile, care au asigurat un o excelentă imagine acestui Festival. Aceste instituții brailene de cultură respiră un aer occidental, sînt excelent dotate pentru dezbateri, proiecții, prezentări de carte, iar faptul că sala Muzeului de Istorie „Carol I“ a fost plină de elevi de liceu a fost cum nu se poate mai nimerit, pentru că Festivalul Internațional „Mihail Sebastian“ se deschide și spre cei care, tineri fiind, îl citesc pe Mihail Sebastian și caută să afle de ce opera sa și destinul său merită cunoscute.
Festivalul n-ar fi fost posibil fără implicarea și spijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale. Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a fost prezent la Brăila și a spus că „Mihail Sebastian a trăit într-o etapă de mare tumult a istoriei noastre contemporane. Prin exemplul lui a arătat că poți, prin prietenie și prin înțelegere reciprocă, să treci dincolo de anumite momente extrem de grele în perioada respectivă“.
De fapt, omagierea lui Mihail Sebastian la Brăila a avut un parcurs ascendent, așa cum a remarcat Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România: „Într-o evoluție istorică, acum cinci ani, am venit cu Sebastian acasă și am spus «Zilele Sebastian». După aceea am zis că e prea puțin și i-am zis «Festivalul Sebastian». Iar anul trecut am avut o discuție tot aici, la deschidere: de ce să nu-l facem și internațional? Anul acesta, festivalul a devenit unul internațional. Este prima lui ediție“.