Să fim bine înțeleși: n-am pus în discuție nici în articolul precedent și n-am s-o fac nici în acesta alegerile juriilor, n-am să comentez de ce un premiu l-a luat X și nu Y. Am vorbit despre categorii, criterii și reguli. Iar acolo unde am dat nume, a fost tocmai pentru că din lista nominalizărilor nu reies criteriile avute în vedere la stabilirea lor (vezi categoria Cea mai bună editură, la recenta Convenție Națională de SF). Pentru că nu e vorba neapărat de ce și unde s-a greșit acum, ci mai degrabă de ce se poate îmbunăți la ediția viitoare, ce e de preluat de la edițiile precedente.
De pildă, la această ediție, un cîștig a fost buletinul de vot. De la cel de anul trecut, cu ierarhiile sugerate (iată ce exprimare blîndă am găsit!), la cel acest an, cu nominalizările în ordine alfabetică, cu cele 6 puncte pentru locul 1, 4 puncte pentru locul 2 etc. Singura problemă care ar fi putut apare a fost cazul în care un participant la vot și-ar fi exprimat o singură preferință: cum trebuia punctată ea? Cu 6 puncte (adică de locul 1, iar pentru toatele celelalte nominalizări zero puncte?) sau cu un punct, ceea ce nu i-ar mai fi conferit un avantaj substanțial față de ceilalți? Sper ca exeperiența din acest an, cînd se pare că în cazul unei categorii cel puțin, cîștigătorul a fost stabilit tocmai de un astfel de vot, să ducă la îmbunătățirea sistemului de vot la edițiile următoare.
Așa cum a mai spus-o și cu alte ocazii, sistemul acesta hibrid de vot – pondere 50% votul juriului, 50% votul participanților – nu cred că este o soluție tocmai fericită, pentru că aici este vorba și despre responsabilitate. Știm din anii precedenți încercările jalnice ale unor membri ai juriulu de a se dezice de rezultatul votului, argumentînd că ei n-au votat așa ceva, că votul publicului a răsturnat ierarhiile etc. Cînd premiile sînt stabilite ori de juriu, ori de votul popular, măcar știm o treabă, știm cui să mulțumim sau spre cine să ne îndreptăm diatribele. Știm cine și-a asumat rezultatul. Pe cînd așa… nu e decît o exprimare a lașității. Bine, o altă soluție ar fi ca un juriu să stabilească nominalizările, iar votul participanților să stabilească cîștigătorii și aici e de înțeles rolul fiecărei părți.
Un singur lucru mai am de spus despre Convenția Națională de SF (RomCon): cîtă vreme juriul a cerut cărți autorilor și editurilor, și ce au primit, asta au jurizat (se spune că au putut fi luate în considerare și alte cărți, la propunerea membrilor juriului), cîtă vreme ponderea juriu-participanți în stabilirea cîștigătorilor a fost 50-50, nu mi s-a părut corect ca nominalizările să fie anunțate doar cu o săptămînă înainte. Sau publicului i se cerea să fie pus la punct cu toate aparițiile, ceea ce juriului nu i s-a cerut?
Chiar ideea de a acorda premiul pentru cea mai bună carte a anului folosind o bază de selecție restrînsă doar la ce s-a primit… mă face să am dubii față de expresia „cea mai bună carte a anuluiˮ. Pentru că da, e cea mai bună, în afară de cutare și cutare și cutare care, din diverse motive, nu au ajuns la juriu și nici n-au făcut parte din lecturile obișute ale membrilor juriului.
Sînt convins că ar mai fi multe de discutat și vor mai fi multe discutate – tocmai pentru că ne pasă, pentru că premiile RomCon ar trebui să fie cele mai importante premii din seful românesc – dar am să mă opresc aici și am să trec la următorul eveniment, alți organizatori, alte premii: AntareSFest, festivalul celor de la Clubul Antares din Brașov (8 – 10 septembrie).
A fost o întîlnire între prieteni, asta pot să spun că a fost impresia cu care am rămas după trei zile de discuții, dezbateri, lansări de carte și iar discuții, de data asta în afara evenimentelor din program. O parte din participanți fuseseră cu o săptămînă în urmă la RomCon, la Rîmnicu Vîlcea, o parte aleseseră între cele două evenimente și renunțaseră la RomCon pentru festivalul brașovean.
Ce a adus nou AntareSFest? Din punct de vedere al activităților n-au prea fost noutăți: un spațiu pentru edituri (Crux, Millennium, Pavcon, Tritonic au fost prezente, cărțile Nemirei au fost și ele, fără reprezentant al editurii, Eurstampa și Paladin – dintre cele mai vizibile – au lipsit), o sală pentru dezbateri și lansări, ba chiar două, deși spațiul care se afla în același loc cu standurile de carte n-a fost o idee prea fericită, pentru că vocile celor care admirau cărțile expuse erau la concurență cu cele ale invitaților la dezbateri. O bilă albă orgaizatorilor pentru parteneriatul cu Hotelul Capitol, unde s-au desfășurat „ostilitățileˮ și unde au fost cazați majoritatea participanților.
Nouă a fost parada cosplay – participanți costumați în personaje binecunoscute din cărțile și filmele SF&F au avut o ieșire în oraș, pe strada Republicii, pînă în Piața Sfatului.
Nou a fost sistemul de vot, foarte bine pus la punct de Nic Dobre. S-au afișat din vreme, pe site-ul clubului, toate aparițiile din 2016, pe cele trei categorii alese de organizatori – roman, povestire și debut, cine a avut de făcut completări sau observații privitoare la liste a avut timp să le facă, iar organizatorii au acționat în consecință (au mai fost adăugate volume, au fost eliminate povestiri care fuseseră publicate și anterior anului 2016 – lucru care, la RomCon, de pildă, nu s- a întîmplat, cu toate că organizatorii au fost sesizați, astfel că printre nominalizările la categoria Cea mai bună povestire, a rămas pînă la voltul final un text publicat prima oară cu vreo 10 ani în urmă), iar votul a fost on-line, putîndu-și exprima opțiunile toți cei care au plătit taxa de participare și au fost înregistrați în baza de date. Ca să nu mai spun că softul folosit a permis o alegere ușoară din lista lungă, apoi din cea a nominalizărilor, fără posibiltatea de a greși sau de a opta pentru nume care nu erau în listă. Uite, așa ceva trebuie păstrat și adoptat și de alții.
Fiind un festival local – chiar dacă a avut participare națională (ca să nu mai vorbesc despre Călin Giurgiu, vechi fan, membru al clubului brașovrean, veni special pentru festival din Canada) – a fost alegerea lor ce categorii să fie avute în vedere pentru premii.
Nu același lucru se poate spune în cazul Convenției Naționale de SF, care ar trebui să ofere șanse pentru toți și să ia în considerare mai multe categorii – fără a exagera însă, cum s-a întîmplat în 2015, la Suceava, cînd au existat nu mai puțin de 26 de categorii.
Mi s-a părut un succes această primă ediție a AntareSFest și de-abia aștept să văd cum vor fi edițiile viitoare, ce vor aduce nou.
Ce urmează? În weekendul 30 septembrie – 1 octombrie, SCI+FI FEST, organizat de revista Știință&Tehnică la Biblioteca Națională a României, săptămîna viitoare Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) la Iași – pentru prima oară cu scriitori de SF&F printre scriitorii invitați (Florin Chirculescu, Marian Coman, Michael Haulică, Alexandru Lamba și Dănuț Ungureanu), și premiile Colin (24 noiembrie).
Mai vorbim.