Orice om interesat cît de cît de fenomenul SF românesc a avut sub ochi (dacă nu cumva are și în bibliotecă) volume publicate la Editura Pavcon, o editură care a apărut pe piața de carte SF&F în forță, poziționîndu-se direct în plutonul de vîrf al domeniului, atît prin numărul de cărți scoase, cît și prin numele autorilor săi. Discutăm cu Constantin D. Pavel, cel căruia i se datorează această apariție cu foarte mare priză la public.
Să începem cu începutul: cine ești tu, Constantin D. Pavel? Și ce treabă ai tu cu sefeul?
Sunt… sefist! Prin venele mele curg nave și stele! (Ca formare, jurnalist de presă scrisă și televiziune, iar de vreo 20 de ani, om de afaceri, speaker motivațional, trainer și networker.) Mâine-poimâine fac 50 de ani… Și nu m-am lecuit de visare, de literatură bună, de povești care încântă sufletul, mintea și zgândără imaginația.
De la 13 ani am început să scriu povești cu eroi spațiali și am visat cu ardoare să public în revista Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice; atât de tare am visat, încât forța acestui vis m-a condus în mijlocul făuritorilor acestui fanion al SF-ului românesc; vreme de șapte ani am lucrat la editarea CPSF Anticipația și a Almanahului omonim, alături de oamenii din acea echipă minunată din redacția de vis: Ioan Eremia Albescu, Viorica Podină, Mihai Dan Pavelescu, Arcadie Daneliuc. În ’93 am reprezentat Anticipația la Eurocon-ul din Jersey (Marea Britanie), unde Premiul pentru cea mai bună revistă SF din Europa mi-a cutremurat sufletul când mi-a poposit în mâini, în fața sutelor de sefiști din toată lumea. A fost momentul de apogeu al visului unui copil de 13 ani, care iubește SF-ul cu toată ființa lui…
Am fondat Cenaclul Planetar, în București, în 1992, schimbând viața multor tineri superbi, unii dintre ei fiind chiar și acum implicați în mișcarea SF autohtonă: Traian Bădulescu, Eduard Pandele, Adrian Ronai ș.a., am publicat câteva zeci de povestiri și articole, în cele mai importante reviste și almanahuri ale vremii, am participat la Romcon-urile și întâlnirile fandomului și chiar am creat, împreună cu Marian Truță și Cristian Lăzărescu – doi profesioniști desăvârșiți! – un număr dintr-o viitoare revistă de literatură SF și popularizare științifică – SFT (Science-Fiction & Technology) – care, din nefericire, n-a văzut lumina tiparului, fiindcă piața nu era pregătită… În schimb, era coaptă pentru o revistă de dezvoltare personală, ceea ce am și făcut. Profesor de… Fericire a ieșit pe piață ani buni și mi-a schimbat, radical și minunat, cursul vieții…
Editura Pavcon este vizibilă pe piața de carte science-fiction & fantasy de vreo doi ani. Doi ani în care are deja o nominalizare la premiile Convenției Naționale de SF RomCon la categoria cea mai bună editură. Ce te-a determinat să inventezi încă o editură care să publice SF românesc?
Am recitit, în vara anului 2015, în concediu, seriile Dune, Fundația, Jocul lui Ender, Stăpânul Inelelor și… m-am aprins. Cărțile acelea au suflat cu putere în tăciunii ce mocneau în mine de atâția ani și am luat foc, aproape la propriu. Știți cum se simte pasiunea, ce-ți face, cum îți fură noaptea somnul, cum îți distrage ziua atenția, cum te face să nu te mai regăsești până nu-i dai fir suficient, să te ducă unde vrea ea? De acolo a pornit ce vedeți astăzi. De acolo pornesc, de fapt, toate lucrurile frumoase în viața oamenilor, de la pasiune!
Am realizat că m-am maturizat, ca antreprenor și editor – Editura Pavcon a fost fondată încă din 2002 –, așa că am tras adânc aer în piept și, în vara lui 2016, după un an de planificare atentă și cercetare de piață, m-am apucat să fac ce știu eu mai bine: un business, o echipă și muncă; multă muncă, făcută cu pasiune, într-o direcție clară, bine stabilită.
Misiunea: să public autori români, dar nu doar în România, ci peste tot pe unde se citește SF, oriunde în lumea asta! Să le arătăm și „lor”, prin fapte, că suntem foarte buni și că spiritul inovativ al acestui popor încă naște genii, multe genii, în fiecare generație! Există o lege a creșterii care spune simplu și clar că orice lucru crește doar dacă i se creează mediul propice.
Planul: să creez mediul propice unde autorii să crească, să dea ce au mai bun în ei, să își împlinească menirea, să-și rodească talanții!
Acțiunea: să creez o colecție de SF destinată doar autorilor români. Așa a luat naștere Colecția Science-Fiction și site-ul www.colectiasf.ro, care se dorește a fi o comunitate unde toți autorii români să se manifeste, fie că e vorba de literatură, critică literară, artă grafică sau memorialistică legată de fenomenul SF românesc.
Cîte titluri au apărut în ăștia doi ani? Pe ce autori se bazează Pavcon?
Împreună cu o echipă de oameni cu suflet mare, profesioniști, ne-am pus pe treabă: și, în felul acesta, au apărut, într-un an și 6 luni, 32 de titluri în Colecție. Și avem contracte de autor semnate, până în acest moment, pentru alte 44. Eu zic că suntem în grafic…
Contrar așteptărilor, suntem o editură deschisă oricărui autor, fiindcă asta ne-am propus încă de la început; încheiem contractele strict pe lucrare, nu pe lucrările viitoare ori trecute ale autorilor. Da, e o muncă strașnică să lansezi un autor, e o investiție serioasă să-l promovezi și să-l aduci în atenția publicului cititor, însă acest efort asumat e îndreptat cu precădere către creația acestuia, aflată, pentru o perioadă vremelnică, în posesia contractuală a editurii; semnăm să împrumutăm lucrarea, nu autorul. Consider că autorul e stăpânul operelor sale și poate face ce dorește cu ele, atâta timp cât și noi și ei respectăm termenii contractuali, gentlemen’s agreement-ul. Rigoarea și disciplina Caselor de Editare din vest e musai să fie aplicate și la noi, fiindcă doar așa vom putea pătrunde pe piețe lor, când și autorii români vor fi tratați ca cei de „afară”. Eu însumi am publicat la alte edituri, vreme de aproape 15 ani, și nu prea mi-a plăcut experiența; tocmai de aceea aplic, acum, în politicile editoriale, principiul străvechi „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”.
Pentru a duce ideea un pic mai departe, voi afirma că pieței de carte din România îi lipsește instituția agentului literar, însă aceasta poate fi relativ ușor suplinită printr-o atitudine adecvată a politicilor contractuale editoriale. Autorii, în concepția mea, sunt partenerii de afacere ai unei edituri. Și au nevoie de transparență totală și chiar de profit-sharing, acolo unde situația o impune. În același timp, e corect ca și autorii să înțeleagă că nivelul de implicare în propria promovare, în imaginea personală, în managerierea brandului personal, de scriitor, e un deziderat pe care trebuie să și-l asume 100%. În felul acesta, cred cu toată tăria că vor câștiga toți cei implicați în această industrie: cititorii, autorii, editorii și distribuitorii de carte.
E un moment în care se vorbește foarte mult despre exportul de SF românesc. Are Pavcon intenții/inițiative în acest sens? Acum sau în viitorul apropiat?
Reiterez misiunea planului nostru editorial în privința Colecției Science-Fiction: să publicăm autori români, dar nu doar în România, ci peste tot pe unde se citește SF, oriunde în lumea asta! Da, există și intenția și inițiativa, ba chiar am început demersurile construirii unui sistem de distribuție a cărților românești către diaspora din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Analizăm cum fac alții, acționăm, testăm, adaptăm și, n-am nicio îndoială, vom găsi o cale de a crea un canal prin care cartea românească să ajungă la românii alungați din țară. Poate, văzând că ne pasă de ei, unii își vor reconsidera decizia și se vor întoarce acasă… Știu că unii dintre domniile-voastre ați putea considera că nu-i locul aici pentru acest subiect, însă e dureros pentru sufletul nostru de români și, din nefericire, exodul se află la rădăcina prăbușirii pieței de carte din România. Adevărul e că în două decenii și jumătate, țara a fost depopulată de… cititori, astfel că am ajuns să ne bucurăm când o carte ajunge la vânzări de 2000 de exemplare, când înainte vreme 2000 de cărți dintr-un titlu se vindeau într-o singură zi, la tarabele din metroul bucureștean…
N-am văzut editura ta la tîrgurile de carte cele mari, Bookfest și Gaudeamus. De ce?
Într-adevăr, n-am participat nici la Bookfest, nici la Gaudeamus… Am fost la toate, dar nu cu stand de cărți. Am organizat însă lansări la câteva Biblioteci Județene și la evenimente patronate de Pavcon. Decizia de a nu merge la târgurile mari ține de stadiul planului de afacere în derulare. Aidoma unui avion aflat la decolare, lansarea Colecției SF până la altitudinea de croazieră necesită resurse pe care nu le putem dispersa acum în altă direcție. Când vom ajunge unde ne-am propus cu numărul de autori și titluri pe care să le dăruim cititorilor, vom fi prezenți alături de celelalte edituri de renume din România, la marile manifestări de gen din țară și străinătate.
Cum pot ajunge cititorii la cărțile voastre? Faceți și ebookuri?
Site-urile Pavcon Grup găzduiesc magazine online de unde pot fi procurate cărțile editurii noastre – printre ele www.pavcon.ro, www.colectiasf.ro –, iar www.librarie.net ne oferă un parteneriat solid, de ani buni.
Începând de anul viitor, cititorii vor putea găsi cărțile Pavcon, fizic, şi în Librăriile Cărturești, iar cele din Colecția Educație Creștină pot fi deja cumpărate de la Librăria Sophia din Capitală, precum și din magazinele bisericești ale multor mănăstiri creștin-ortodoxe din toată țara.
E-book-uri nu edităm și nici nu avem în plan să o facem în următorii ani, datorită gradului mult prea ridicat de piratare și a vânzărilor extrem de scăzute ale acestui tip de suport informațional.
La final, inevitabila întrebare despre viitor: ce titluri sînt aproape de publicare? Ce autori se vor adăuga în următorul an celor deja aflați în portofoliul editurii?
În 2018 vom continua editarea celorlalte patru volume din Saga Golia, de Aurel Cărășel, cea dintâi saga românească de povești fantastice care cuprinde aproape toate ființele magice imaginate în literatura de gen: Povești din Tărâmurile Interzise, Poveștile Oamenilor, Povești din Imperiul Marelui Varthyr și Povești despre Cartea Basmelor. Dacă tot suntem la Aurel Cărășel, cel mai prolific autor din România, după părerea mea, vom bucura cititorii cu excepţionalul roman în trei volume Creație de Tranzitare, apoi vom edita al treilea volum din Seria Istoria viitorului aristotelic, precum și un volum de povestiri. De asemenea, primul volum – și poate și cel de-al doilea, prin toamnă – dintr-o operă grandioasă, la care Aurel Cărășel lucrează de ani buni, celebrul Dicționar SF.
Vom continua, de asemenea, publicarea Sagăi Aripile Albastre, de Anamaria Borlan, cu încă șapte volume, definitivând, astfel, prima parte dintr-o operă literară ce va rămâne în istoria literaturii române – cu aproape 7000 de pagini! Cine știe, poate chiar va fi propusă pentru Guinness World Records…
Seria România sub Asediu – RSA, inițiată și îngrijită de Florin Purluca, va continua cu volume de Sergiu Someșan, Ovidiu Vitan, Sandra Coroian, Constantin D. Pavel plus alte câteva, care sunt în lucru. Această serie a prins foarte bine piața și semnalele de la cititori sunt de-a dreptul entuziasmante!
Vom reedita cărți mult iubite la momentul apariției lor: Un român în Lună, de Henri Stahl, Insula Pescărușilor, de Mircea Liviu Goga, Zeul apatiei, de Voicu Bugariu şi celebrele volume de ştiinţă de frontieră semnate de regretatul nostru prieten Dan Apostol.
Sergiu Someșan, Florin Giurcă și Victor Martin vor publica și ei câteva volume.
Florin Purluca va continua povestea de succes a trilogiei Praf cu un al doilea volum, tot al doilea volum va apărea și din seria aventurilor detectivului Armand Călinescu, al cărei prim volum va ieși peste câteva zile, și va mai avea un superb roman fantasy.
Rodica Bretin ne va încânta cu un volum de povestiri, iar eu vă pregătesc – deși scriu printre „picături de timp” – romanul Strunga Dracului și două noi aventuri ale detectivului spațial Ray Garren deCase, Roboții de pe Phya și Doi ani pe Zortha, precum și un volum de povestiri SF, dar și un volum de memorialistică SF, în seria inițiată de Aurel Cărășel: Oameni pe care i-am cunoscut… în minunata lume a imaginarului.
Așa cum s-a putut vedea, din vara lui 2016 și până acum, lucrăm cu pasiune, cu spor și cu atenție, pentru a oferi cititorilor români cărți românești care să-i bucure și să-i facă să conștientizeze că autorii români sunt excepționali și că numai literatura lor le poate oferi fiorul acela național inconfundabil, savoarea specifică culturii românești, pe care nicio traducere, indiferent cât de bine ar fi făcută, n-o poate suplini.
Nu am înțeles pentru ce va intra saga dnei Borlan în istoria literaturii. Cumva pentru cele 7000 de pagini?
În altă ordine de idei, cum a ajuns OC să publice asemenea articole? Cum a ajuns să facă publicitate unui „speaker motivațional, trainer și networker” extraterestru prin ale cărui vene curge altceva decît sînge, unui editor care ne „bucură” și ne „încîntă”? Jalnic.
Împărțim premiul de la Guinness World Records …