Miza calendarului alegerilor

  • Recomandă articolul
In societatile democratice, exista – rar – alegeri la date fixe, neschimbate de la un ciclu politic la altul, ca in Statele Unite, insa in cele mai multe cazuri calendarul electoral se stabileste din mers, prin legi speciale, catre sfirsitul mandatelor in curs sau atunci cind sint necesare scrutinuri anticipate. Pentru a functiona eficient, prima formula are nevoie de o mare stabilitate a sistemului, practic fara „crize“ si fara alegeri inopinate. Constitutia americana prevede solutii pentru toate situatiile speciale care pot aparea, iar actorii politici joaca strict dupa regulile date, fara demisii ale Administratiei si fara dizolvari de Congres. Atunci cind s-a intimplat ca presedintele sa nu-si mai poata ocupa pina la sfirsit functia, vicepresedintele a preluat conducerea, conform Constitutiei, si anume nu temporar, pina la alegeri anticipate, ci pina la completarea celor 4 ani de mandat. Constitutiile Romaniei postcomuniste, cea din 1991 si cea recent adoptata, n-au prevazut un calendar electoral fix. Tinind cont si de faptul ca, in ciuda turbulentelor „tranzitiei“, sistemul politic a avut o stabilitate remarcabila, nefiind vreodata nevoie de anticipate, s-ar zice ca ne-am fi apropiat de solutia americana. N-a fost – in realitate – asa, intrucit guvernarile dintre 1992 (cind au avut loc primele […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }