MUZICĂ. Pink Floyd: „The Endless River“ (2014) Lada cu amintiri dezordonate

  • Recomandă articolul
Nu e tocmai uşor să scrii negativ la adresa Pink Floyd sau, mai bine zis, despre jumătate dintre membrii Pink Floyd (Nick Mason și David Gilmour), pentru a fi politically correct. Motivele acoperă o paletă largă și sînt extrem de personale. Nu ai renunţat la tricoul The Wall nici după ce ai primit ultimatum din partea fostei iubite, ţi-ai ameninţat şeful că îţi dai demisia dacă nu primeşti liber în ziua concertului Roger Waters de la Bucureşti, ai văzut de zece ori filmul regizat de Alan Parker şi eşti capabil să recunoşti numele oricărei melodii după numai cîteva acorduri. Cu toate acestea, încerci să fii obiectiv în faţa noului (vorba vine) material discografic, The Endless River (Parlophone, Columbia, 2014), care, după spusele lui David Gilmour, este ultimul pe care Pink Floyd îl lansează. În plus, încerci să iei în calcul şi faptul că avem de-a face cu un omagiu adus organistului Richard Wright, plecat dintre noi în 2008. Avînd aceste date la dispoziţie, lucrurile încep să se limpezească, cel puţin la nivel de intenţie. Revenind la The Endless River, pot spune că David Gilmour și Nick Mason s-au aruncat direct în bătaia puştii prin reciclarea materialelor, pe care nu le […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
object(WP_Term)#12888 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }