Naşterea domnului Lăzăroiu

  • Recomandă articolul
Ce naiba să mai scrii pe politică internă? Aceleaşi mişcări de trupe şi zăngănit de arme (vorbe tocite, decizii arbitrare, iniţiative previzibile) pentru păstrarea puterii sau schimbarea ei. Coaliţia parlamentară majoritară – temeiul juridic al actualei puteri –, aflată în concubinaj cu şeful Statului, care este preşedinte doar al celor aflaţi în subordine, restul e gargariseală de conjunctură –, face şi desface toate jocurile. Arbitrariul şi improvizaţia domină fiecare pas, gest, decizie, iniţiativă. E bine că Traian Băsescu a plecat la Londra, îi e cumva indiferent că domnul Sebastian Lăzăroiu a fost numit ministru al Muncii.   Cînd un june sociolog – care ar fi, oare, marile sale realizări profesionale, academice sau stiinţifice ca să putem aprecia cum se cuvine şi nepartizan prestaţia domniei sale? – ajunge ba consilier prezidenţial, ba ministru, aşa, tam-nisam, din nimic fomist, ci doar pentru că ştie să se plieze şi să fie obedient, ceva nu este în ordine. Poate va face cineva, într-o bună zi, un studiu despre setea de funcţii şi de putere a numeroşilor intelectuali de astăzi, cu bune studii la Paris sau aiurea, avizi de a se căpătui rapid, în dauna unor cariere academice. Poate tot un sociolog s-o facă. Peste […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.