Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Națiune: naționalism sau pluralism
- 28-04-2017
- Nr. 869
-
Iulia DELEANU
- ISTORIE
- 2 Comentarii
Cauza „Europei unite“ era încă neclară pentru „omul obişnuit“ din România anului 2001, cînd Victor Neumann pregătea terenul pentru conştientizarea identităţii colective europene, interpretînd în cheie pluralistă conceptul de naţiune în cartea ajunsă acum la a treia ediţie. Schimbările survenite în conexiunile politice internaţionale îi reconfigurează actualitatea: „Europa unită“ de atunci era mult mai plină de certitudini decît cea de azi; comunicarea transatlantică funcţiona încă după tiparele clasice; primirea în NATO şi UE erau deziderate pentru România acelei epoci, azi, stat membru, cu rol bine determinat în cele două organizaţii. Strămoșii Autorul analizează tranşant conotaţiile, din unghi raţional, ale conceptului de naţiune, pornind de la opiniile contrapunctice ale unor renumiţi istorici şi filozofi din veacul al XIX-lea, Herder şi Michelet, creatori de curente divergente privind conţinutul conceptului. Herder glorifica, prin naţiune, „fiinţa etnică“. Criteriile care o defineau ţineau de instrucţie, religie, limbă – „materializare a sufletului unui popor“, folclor – „cîntecele, arhivă“. Pivotul conceptului herderian de naţiune era poporul, „fiinţa organică“, nu Statul formator al conştiinţei tuturor cetăţenilor săi. Teoriile lui Herder, consideră autorul, „au contribuit la răspîndirea gîndirii politice iraţionale şi […] au stimulat radicalismele teritoriale“. Mai mult decît „reper pentru susţinătorii diferenţialismului“, herderianismul prefigurează, prin prisma „naţionalismului erudit“, […]
N-am vazut pana azi nimic din asa-zisa identitate europeana aclamata de Neumann si apreciata direct de autoarea articolului. Ce inseamna identitate europeana, oare ceea ce scrie in documentele de la Bruxelles? Sau ce simte fiecare dintre noi ca ar trebui sa fie? Oricum suntem in criza identitara ca europeni, mai ales dupa Brexit si cu jihadismul ultra-activ fix in inima continentului. Scuze, dar acest articol e foarte subiectiv si, paradoxal, lipsit de obiect. Nimeni nu ofera solutii – pentru ca tuturor le e teama de diagnostic!
E frumos formulat de unde se pleacă 1919 şi unde e de dorit să se ajungă la aniversarea 1918- 2018. Declaraţia de la Alba Iulia 1918 a fost un concept modern, îndrăzneţ şi foarte promiţător, a avut sprijinul minorităţilor etnice saşi în Siebenbürgen şi şvabi în Banat, prin declaraţii „constitutive oficiale” 1919 de aderare la noul stat creat, cu 30 % minorităţi.
Mai putin….
… „.. Pentru Nicolae Iorga, conceptul de neam „are înţeles de popor şi de rasă, în acelaşi timp“, idee preluată de A.C. Cuza. Nae Ionescu considera că „civilizaţia română nu se poate ridica decît pe autohtonism“. Odată cu instaurarea statului naţional-legionar şi, ulterior, a dictaturii antonesciene, doctrina rasistă a devenit politică de stat. După război şi intrarea României în sfera de influenţă a fostei URSS, „etnonaţionalismul“ devine „o reacţie la sovietizare“. „Naţionalismul interbelic a fost reoficializat de naţionalismul ceauşist“. România actuală, consideră autorul, are nevoie să abandoneze „moştenirile provenind din orientările extremei drepte şi extremei stîngi“, să abandoneze conceptul de „stat lingvistic-cultural şi religios“ în favoarea conceptului de „stat al cetăţenilor“, care „va atrage după sine o substanţială înnoire a reflexelor mentale ale naţiunii….. „…
Ce a reuşit din conceptul de la Alba Iulia 1918 (şcolile în limba maternă pînă azi)? Ce a eşuat? Riscurile azi?
Istoria e istorie. Trecutul e trecut. Conceptele despre istorie, interpretarea istoriei recente, propagarea unor concepte 1990- 2007 – 2017 privind trecutul, prezentul şi viitorul ţării diferă mult. E normal. E bine. De mult timp domnul V. Neumann prezintă concepte moderne, atractive pentru societatea civică, pentru cetăţenii & locuitoriui de azi în ţară, concepte care merită să fie discutate, cunoscute. Mult timp această dezbatere PRO şi CONTRA unor concepte privind istoria şi organizarea statală a României în secolului 20 a lipsit. Vidul din sfera publică româneasca a secolului 20 a lăsat urme nefaste. Cetăţenii ţării nu au fost implicaţi în dezbateri publice libere necenzurate prea mult timp. Lipseşte antrenarea intelectualilor în dezbateri libere în spaţiul public românesc 1939- 1989.
Die Bewegung der fünfziger Jahre / Mişcarea anilor cincizeci
Als ich ein Kind war,/ cînd eram un copil
und als ich mich noch fürchtete,
allein,
im Bett,
verkroch ich mich
in die flüsternden Erzähungen
der Großmutter im Nebenzimmer.
Als ich ein Kind war,
redeten sie vom Krieg,
vom Krieg des Vaters,
und vom Krieg des Großvaters,
und vom Krieg,
der kommen wird.
Als ich ein Kind war,
redeten sie vom Staat, / au vorbit despre stat
und sie redeten leise, dabei war es Tag,
und sie schickten mich in den Hof,
und ich trat in die Sonne,
und die Sonne war heiß,
daß alle Geräusche verschwanden.
Ich war ein Kind,
und ich dachte laut,
und sie redeten leise,
und das Jahrzehnt verlor sich
in meinem Mund.
Schwarze Kreide, /Creta neagră, Richard Wagner, Luchterhand, pagina 41 (premiul Literarischer März pentru literatură angagată la Darmstadt 1987). Autorul descrie în „Catrafuse” soarta tatălui său ca soldat în armata fluvială română în Delta Dunarii şi deportarea în ianuarie 1945 în URSS, (cu ceilalţi 70.000 de şvabi şi saşi / Oskar Pastior din Sibiu în ianuarie 1945, Leagănul respiraţiei 2009).
Ce se prezintă din patrmoniul literar „istoric” elevilor, studenţilor din ţară 2017? Cu ce se prezintă România europeană la Buchmesse Leipzig 2018 în privinţa limbilor literare din regiunile „istorice” ale României? E ceva de discutat?
… „… În cultura română, observă autorul, se remarcă preferinţa pentru „folosirea termenilor de neam, etnie, popor“ şi pentru „simbolismul naţionalist“, de sorginte herderiană, care a creat, în secolul al XIX-lea, „marginalizarea grupurilor lingvistice-confesionale diferite de comunitatea majoritară vorbitoare de limbă română ori adeptă a cultului majoritar ortodox“. Această stare de spirit era explicată de Titu Maiorescu prin faptul că „statul român continua să existe într-o prelungită tranziţie de la medieval la modern“…. „….
Clarificarea denumirilor istorice, politice şi al conţinutului lor în context european e un merit deosebit al autorilor prezentaţi în observatorul cultural al secolului 21. Mulţumesc, Dankeschön. Bunul simţ e un „brand” al observatorului cultural şi îl deosebeşte enorm de mult de gălăgia& propaganda din alte medii & TV în ţară. Nu lipsesc cunostinţe, nu lipsesc concepte. Rămîne problema reailzării conceptelor îndrăzneţe şi promiţătoare pentru viitorul cetăţenilor, pentru viitorul societăţii româneşti, pentru viitorul României ca partener în UE27. Cum se ajunge la bunăstare, belşug si prospritate pentru locuitorii ţării în tiimp cît mai scurt? Cît timp mai rămîne cu un brain drain actual de pînă la 140.000 de emigranţi an de an ( din România Liberă).
… „… Cît de aplicabil în toată Europa exemplul de succes al Elveţiei? Desigur, rămîn certitudini: nocivitatea „supralicitării privind rolul limbii şi al tradiţiilor“ – „motor al războaielor civile“, cum s-a întîmplat în fosta Iugoslavie; trecutul european comun [mai mult sau mai puţin – n.m.]; redefinirea naţiunii prin conceptul de societate civilă [deocamdată, deziderat – n.m.]; multiculturalismul; conceptul de identitate multiplă [în cadrul apartenenţei la ţara de baştină – n.m.]; opţiunea pentru valorile democratice transculturale… „…..
Elveţia a reuşit cea ce ne dorim în scară mai mare în UE27. Elveţia are patru limbi oficiale de stat, are trei limbi „literare” şi un dialect montan retoromanic ca limba administrativă egală în văile Alpilor. Revin la Declaraţia de la Alba Iulia 1918 şi absenţa dezbaterilor publice româneşti în pragul aniversării 100 de ani. Ce se sărbătoreşte 1918- 2019? Conecptul de INCLUZIUNE & patriotismul locuitorilor din Declaraţia de la Alba Iulia 1918 sau conceptul de EXCLUSIUNE şi naţionalism xenofob (legionar, naţionalcomunist, naţionalist pînă azi). E dificil dar „constituţia stat naţional UNITAR centralizat 1923- 2017” rămîne o întrebare din cauza scindării societăţii civice în secolul 20 (epurarea etnică, eliminarea a 1,5 milioane de cetăţeni români din economie, cultură, ştiinţă, etc.) şi agravării conflictelor de azi (spiritul civic paşnic a celor mulţi de pe stradă în ianuarie 2017, guvernul de panduri PSD) în societate.
… „… Cercetătorul are dreptate cînd susţine că „esenţa oricărei naţiuni“ rezidă în „indivizii care au multe lucruri în comun“, termenul de naţiune presupunînd „voinţa indivizilor de a crea o coeziune socială“. Are dreptate cînd, însuşindu-şi opinia lui Renan, consideră o „mare eroare“ definirea conceptului de naţiune pe criterii etnice sau, mai nociv, rasiste…. „…..
România de azi nu mai seamană cu cea interbelică, cu cea răscolită din temelii în secolul 20. Aderarea 2007 la conceptul european al „uniunii în diversitate” a deschis perspective noi, e un impuls bine venit pentru spiritul civic susţinut de observatorul cultural şi o mare parte a societăţii civice 2017.
Curriculum
Nicht erschlagen, fertiggemacht.
Belogen, bis ich selber log.
Nicht nackt, nur mir selber entzogen.
Nicht mit Steinen beworfen, nicht mit Worten.
Bloß mit Schweigen traktiert.
Nicht verhungert, aber der Kopf eine Höhle.
Davongekommen, überlebt, das auch, ja.
(Schwarze Kreide)
Autorul Richard Wagner/ Berlin a descris perioada de tranziţie 1990- 2013 în estul continentului şi în România eliberată 1989 în „Habsburg, Bibliothek einer verlorenen Welt” (biblioteca Bruckenthal Sibiu) în mod lucid, plin de speranţă.
Calendarul 207-2019 e PRO România:
Buchmesse Leipzig 2018 cu oaspetele principal literatura & cultura … cui?..
literatura româna (România literară a lui Nicolae M.) sau „literatura din / în România”?
Cu care indicaţii ale „Ministerului Culturii şi Identităţii naţionale”?
urmează
Preşedinţia 2019 în UE27. Cu care viziune despre prezent şi viitor?
Textul de fată al autorului e un îndrumător, un ghid util, bine venit. Cred că şansele 2017- 2019 sunt mai mari decît riscurile. Rămîne de dorit ca observatorul cultural să fie farul celor mulţi în ţară & în diasporă, mai puţin noul minister…..
Descentralizarea o încercare nouă? Dezbateri publice….