NATO si camasa aurita

Sa investesti in cel care vrea si stie sa se ajute Imi amintesc de o poveste a tatei despre felul in care administra bunica gospodaria. Cu fermitate si seninatate, desi familia a trecut adeseori prin vremuri foarte grele. Razboiul a luat din ograda trei feciori, dintre care doar unul s-a intors viu, recoltele de pe cimp si animalele din batatura. Birurile pentru razboi, apoi cotele catre stat goleau an de an gospodaria, dar felul in care bunica stia sa inmulteasca putinul a facut ca familia sa aiba mereu ceea ce-i trebuie. Aceasta angaja oameni din sat pentru a o ajuta la muncile de sezon. Era proverbiala atitudinea ei fata de oameni. Pe cei care treceau pe la circiuma, seara, in drumul lor spre casa, bunica ii platea exact cu pretul unei zile de munca si de cele mai multe ori nu-i mai chema sa o ajute. Cu cei care se dovedeau vrednici, ingrijorati de starea familiei si dornici sa iasa din saracie, bunica devenea extrem de generoasa. Unuia ii dadea o vaca de lapte, altuia un minz, altuia trei oi, si nu putini au fost aceia care au primit de la bunica o bucata de pamint pentru a-l folosi doi, […]