Nevroza comunismului românesc

  • Recomandă articolul
Încă de pe atunci vulpea era vînătorul e un lung şir de imagini ale totalitarismului înşirate ca într-un film suprarealist. Cartea e un poem al nevrozei, compus din fresce pline de anxietate, în care epicul joacă un rol secundar. Întîmplările sînt mai degrabă intuite, ele se ascund sub detaliile tablourilor, ceea ce contează e atmosfera. Iar atmosfera defineşte o epocă şi un loc ce sînt, nici mai mult, nici mai puţin egale cu iadul pe pământ: anii ’80, România, Europa de Est.   Herta Müller , Încă de pe atunci vulpea era vînătorul, Editura Humanitas Fiction, Colecţia „Raftul Denisei“, 2009, 224 p. Nimeni nu-i profet în ţara lui Pînă cînd a primit Nobelul, în toamna anului 2009, foarte puţine cărţi ale scriitoarei se puteau găsi în librăriile româneşti: un roman (Animalul inimii, 2006) şi un volum de eseuri autobiografice (Regele se înclină şi ucide, 2005) traduse la Editura Polirom, alături de un volum de poeme-colaj scrise direct în română, Este sau nu este Ion, apărut tot la Polirom (2005) şi de un alt volum de poeme, În coc locuieşte o damă, la Editura Vinea (2006).  Încă de pe atunci vulpea era vânătorul a fost publicat, iniţial, în limba română la […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }