Nimic despre minimalism

Marturisesc ca n-am idee „ce nu s-a spus inca despre 4.3.2“ – cum mi s-a sugerat redactional. E oarecum imposibil ca citesti tot ce se scrie despre un film. Stiu insa ce n-am spus eu despre 4.3.2, din motive extrem de intemeiate: tot ceea ce am scris pina in prezent s-a intimplat cu mult timp inainte de premiera, ca atare mi s-a parut indecent sa atac la singe story-ul filmului, detaliile constructiei si, mai ales, rasturnarile de situatie, cele mai evidente si cele mai putin evidente. Acum, post premiera oficiala (pe care multi dintre noi am fi dorit-o in vara, sezon, dreptu-i, „dominat“ de blockbustere – dar de ce n-ar fi devenit si 4.3.2 unul!?), se pot pronunta, in fine, nu sentinte (cine ne credem?), ci cuvinte, pur si simplu, astfel ordonate incit sa dea impresia unui minieseu format din revelatii… cu aer de observatii, mai mult sau mai putin esentiale, dar deloc intimplatoare. Film deopotriva simplu si monumental Prima oara am vazut filmul la Cannes, inconjurat, evident, de straini, intr-o atmosfera incordata/inghetata – in sala Lumière nu s-a auzit nici musca, pina la finalul coplesit de aplauze. Ultima vizionare s-a intimplat la premiera hollywoodiana de la Teatrul National (o […]