Noi pentru cine votăm

  • Recomandă articolul
…Dar între timp am votat şi nu se mai pune problema. E anul Caragiale şi Gigi Căciuleanu trebuia să scoată ceva din joben. Şi bine a făcut, fiindcă lumea lui Caragiale e departe de a-şi fi dat obştescul sfîrşit. Cu toţii ne-am săturat de dînsa, ştergem cu ea pe jos, plecăm de tot din ţară apoi ne întoarcem, căci e mai bine acasă, măcar poţi înjura în limba ta ca să te priceapă ,,priopinentu“.   Ştiu, de pildă, cum e să fii la Paris şi să nu poţi spune decît ,,va te faire foutre“. Nici măcar nu ştiu dacă e corect gramatical, dar nici nu mă interesează. Gigi Căciuleanu nu a părăsit niciodată România, asta e foarte clar. Cred că toată lumea în care s-a dus şi-a fost splendid, adică dumnealui, domnul Căciuleanu, a primit cel puţin o găleată cu pămînt din ţara lui. A noastră. Aşa e spectacolul ăsta, agăţat de anul Caragiale, dar ce, cui îi pasă ce inginerii a făcut dumnealui acolo ca să se lipească. Ritmul acestui text se vrea a copia ritmul baletului lui Căciuleanu. Desigur, nu va reuşi să stoarcă lacrimi precum originalul. Voi începe cu concluzia, aşa cum o face şi Căciuleanu: trăim […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12884 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }