Numaratoarea inversa: Zapada (99)

Ma dusesem la culcare devreme in seara aia de iarna si adormisem destul de repede. Era frig in casa si peste plapuma mama imi pusese un covor de iuta. Locuiam in casa din care aveam sa ne mutam in doar citeva luni, casa „parinteasca“ pe care o uram si pe care vroiam sa o demolez cu mina mea, desi, ca fiecare dintre noi, invatasem pe de rost toate craclurile care strabateau vernilul tavanului. Era o casa veche, cu o istorie marunta din care nu cunosteam decit fragmente, iar restul mai mult il ghiceam din putinele cuvinte pe care mama le schimba cu tata din cind in cind pe tema asta. Era o casa cu o curte lunga si cu buda departe, cu acoperis de tabla si cu un oblon la usa care mi-era strain pentru ca nu era inchis decit atunci cind plecam cu totii de acasa, iar noi nu plecam niciodata cu totii de acasa… Dar nu despre asta vroiam sa va povestesc… M-am trezit in noaptea aceea si, cu ochii mici inca, am tras pe mine o bluza de trening si am deschis usa sa ies in curte. Si atunci am ramas nemiscat. Toata curtea era acoperita de […]