O alternativă la fuga de interioritate
- 10-02-2012
- Nr. 611
-
Cezar GHEORGHE
- OPINII
- 1 Comentarii
Mircea Cărtărescu a renunţat să mai scrie articole de opinie despre viaţa politică din România. Reacţiile la articolele sale constituie o foarte bună caracterizare a presei româneşti. Independent de opţiunile politice proprii, cred că rubricile de opinie ar trebui să fie un spaţiu deschis, în care să existe un schimb de idei. Chiar dacă nu am fost de fiecare dată de acord cu analizele sale în privinţa vieţii politice, atitudinea care mi s-a părut adesea binevenită şi corectă a fost aceea sugerată de expresia I agree to disagree. Cred că aceasta este şi condiţia unui schimb de idei lucrativ pentru democraţie. Nu aceasta a fost şi atitudinea „jurnaliştilor“. Deşi Mircea Cărtărescu şi-a nuanţat poziţia faţă de Traian Băsescu, am asistat la episoade de un grotesc nemaiîntîlnit. Personaje de un grobianism înfricoşător precum Mircea Badea puneau sub semnul întrebării talentul său de scriitor, calitatea cărţilor sale. Nimeni nu a fost scandalizat de faptul că acest „jurnalist“, deşi nu înţelege nimic din literatură, nu se sfieşte să facă judecăţi de valoare. Cu alte cuvinte, judecata care se face adesea este că un autor se compromite dacă eu, cititorul, nu sînt de acord cu opţiunile sale politice. O judecată de acest tip nu […]
In Romania de azi, nu mai merita sa scrii nici un fel de articol pentru publicul larg. Nici politic, nici social, nici de atitudine, nimic. Publicul si-a pierdut atat placerea lecturii detasate, a urmaririi ideilor, cat si minimun respect pentru autorul unui articol. Citesc oripilata atacuri din ce in ce mai grosolane, mai personale, atat la adresa domnului Cartarescu, cat si a altora, atacuri ce vin din partea unor oameni cu o inteligenta sub-submediocra, care inca nu s-au dumirit unde se pune o cratima si-o virgula. Nu inteleg cum astfel de oameni isi permit sa injure fara o noima, iar care se ocupa de site-urile publicatiilor respective permit astfel de reactii furibunde si aberante. Cum poti injura ca la usa cortului un om care, de bine de rau, a scris niste carti care au schimbat viati si minti, tu, un nimic si un nimeni, cu o viata patetica, plina de frustrari?
Autorii decid in final sa se rezume la carti. Sa speram ca nu va veni si ziua in care vor fi atat de scarbiti de cititorul roman incat vor renunta si la ele.