După ce 90.000 de oameni au ieșit duminică în stradă pentru a sancționa proiectele Guvernului de a impune prin Ordonanță de Urgență modificarea și completarea Codului Penal și ale Codului de Procedură Penală (schimbări care ar avea drept consecință dezincriminarea abuzului în serviciu dacă acesta nu trece de plafonul de 200.000 de lei) și pentru a protesta împotriva Ordonanței de Urgență privind grațierea, a doua zi, luni, 30 ianuarie, dezbaterea publică privind aceste proiecte legislative a fost închisă cameramanilor. Deși se știa exact dinainte cîți oameni erau înscriși la această dezbatere publică, o dezbatere asupra unui proiect cu consecinţe atît de grave a fost organizată de Ministerul Justiției într-o cameră neîncăpătoare. Singura modalitate în care publicul larg a putut urmări această dezbatere a fost prin transmisiunile realizate cu telefonul mobil pe Facebook de cei prezenți la dezbatere. Ca să punem situaţia într-un context mai larg, dezbaterea publică privind Legea Cinematografiei a fost organizată pe vremea fostului Guvern, la Biblioteca naţională, într-o sală încăpătoare. Deşi era un proiect care viza numai o anumită categorie profesională şi nu se putea spune că era chiar de interes național, discuţiile au fost transmise live pe canalul de YouTube al Guvernului.
Centrarea pe anumite infracțiuni
În ceea ce privește grațierea, Executivul actual nu a prezentat o statistică numerică și pe fapte comise în privința celor care vor fi grațiați. Apoi, după ce inițial a negat acest lucru, Ministerul Justiției a constatat că, în virtutea ordonanței pe care era gata să o emită, ar fi ieșit și criminali sau violatori condamnați (în baza articolului 2 din OUG) și a revenit apoi cu precizarea că aceste infracțiuni grave și recidiviștii nu vor beneficia de grațiere. Apoi, nu e clar de ce este grațiat abuzul în serviciu, care pare ținta predilectă a inițiatorilor proiectului. El este prins și în cadrul proiectului ce privește grațierea, precum și în modificările aduse Codului Penal. Guvernul a invocat argumentul că trebuie să facă aceste modificări în regim de urgență avînd în vedere deciziile Curții Constituționale (CCR). Dar Executivul a depășit cu mult ceea ce pretindea CCR. Guvernul a inserat schimbări care includ limite de prejudiciu, plîngeri prealabile (deși nu a existat nici un caz de abuz în serviciu pedepsit pe baza unei plîngeri prealabile) și denunțul, deși nu a existat nici o decizie a Curții referitoare la aceste aspecte. Tot ceea ce argumentează Guvernul în expunerea de motive privind modificările aduse Codului Penal nu este valabil în ceea ce privește deciziile CCR. Conflictul de interese este dezincriminat și el, ceea ce a argumentat și Procurorul General (întîmplător fiind specializat în conflictul de interese). Există în cazul acestei infracțiuni o dublă condiționare: și funcționarul trebuie să fie în relații personale cu cel care face un contract, și folosul acelui contract trebuie să fie necuvenit. În aceste condiții, este blocată orice probațiune în cazul conflictului de interes, fiind „distrusă“ infracțiunea.
Această centrare pe anumite infracțiuni, care se intenționează să fie dezincriminate, arată că modificările propuse nu sînt de interes public și nu necesită un regim de urgență, ele fiind cu dedicație clară.
„Carevasăzică că nu le are“
O ultimă remarcă este legată de modul în care ministrul Iordache se exprimă în limba română. La conferința de presă care a avut loc după dezbatere, transmisă de Digi 24, acesta a făcut în mod repetat mai multe dezacorduri, fiind destul de clar că nu ştie cînd folosim „care“ şi „pe care“ (click AICI pentru exemple). E suficient să asculți limba română vorbită de acest politician (un fel de Trahanache al epocii actuale) ca să îți dai seama de atitudinea sa asupra normativității și legiferării unor aspecte (fie ele chiar și gramaticale). Unele reguli (legi) sînt pentru domnia sa facultative sau se aplică preferențial. Pentru că face parte dintr-un partid care a folosit ca strategie electorală sintagme naționaliste și patriotice poate ar putea să respecte și regulile gramaticale ale limbii române.
Dar cu legile și regulile gramaticale e greu. Mai ales pentru unii politicieni, în limbajul cărora cacofonia şi dezacordul fac o carieră strălucită. Vorba lui Trahanache: „Carevasăzică că nu le are“.
E posibil ca si la facultatile tehnice studentii sa se exprime la fel, rezolvand problemele ca si in liceu.
E oare insa nevoie sa mai stii altceva, logica, retorica, gramatica, atata vreme cat stii, sau se presupune ca stii linia poitica a partidului din care faci parte ? Eu ma indoiesc.
E posibil ca si la facultatile tehnice situatia sa fie asemanatoare, de data ce studentii se axeaza mai mult pe partea tehnica si nu li se mai dau lucrari scrise.
Si trebuie sa fim sinceri si sa recunoastem ca domnul ministru Florin Iordache e absolven de facultate tehnica, dar a ajuns ministru la justitie.De ce s-i mai pretindem sa stie si limba romana. Cel putin, un absolvent al unei facultati de drept, daca nu studiaza limba romana si gamatica ei, tr3ebuie sa fie pregatit pentru a exprima logic, sa aiba cunsotinte de orator.
Se pare nsa ca nu e nevoie ca sa ajungi inposturi mari decat sa stii bine linia partidului din care faci parte. Rstul vine de la sine.
N-am inteles si nu voi intelege multa vreme de ce avem pretentia ca cei care ajung in parlament sau in guvern sau in oricare alta functia admnistrativa trebuie sa aiba si o pregatire in ce priveste exprimarea corecta in limba romana, sa cunoasca istoria patriei sau geografia tarii.
Am fost profesor timp de multi ani si mi-am dat seama cat de slab pregatiti sunt elevii in marea lr majoritate la lima romana, i clasele gimnaziale. La liceu cand elevii ar puatea sa fie mult mai interesati de studiul garamaticii limbii romane, ceasta este ,, sublima” da lipseste cu desavarsire.
Intamplator, am vazut cateva extemporale la fizica ale unor elevi. Exprimarea acestora era catastrofala. L-am intrebat pe profesor sa-mi s[puna daca el a inteles ce au sris unii elevi. Mi-a raspuns ca pe el il interezeaza calclele problemei si nu exprimarea elevilor.
E