O ţară fără politică externă

  • Recomandă articolul
O grămadă de evenimente importante se consumă pe plan internaţional şi prin jurul nostru, balcano-mediteranean, iar noi, cu o vorbă mai veche, frecăm menta! E adevărat că s-au deschis două consulate româneşti, la Bălţi şi la Cahul, pentru consolidarea relaţiilor româno-moldovene (era chiar necesar să participe însuşi ministrul de externe, Teodor Baconschi, sau prezenţa unui secretar de stat era suficientă? – întrebăm şi noi sotto voce). Putem constata o „încălzire“ a relaţiilor dintre Bucureşti şi Chişinău, dar mai este nevoie şi de expertiză, pentru ca bunele intenţii şi preocuparea României pentru Republica Moldova să capete consistenţă pragmatică şi specială, cu efecte pe plan internaţional. România nu trebuie să trateze Republica Moldova ca un stat ex-sovietic, ci ca un teritoriu cu care are aspiraţii comune, în(spre) UE, avînd în vedere şi legătura de limbă şi civilizaţie dintre statele noastre.  E adevărat şi e bine că Mahmud Abbas, Şeful Autorităţii Palestiniene, a venit în România şi a fost primit la Cotroceni, precum Angela Merkel la Buckingham, dar e oare suficient pentru a ne cocoşi că avem o politică externă vioaie, activă, eficientă şi cu spor?   Putem lăsa treburile din afară doar în seama prestaţiilor lui Dacian Cioloş la Bruxelles şi ale […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }