OCHIUL INOCENT. Cît de inteligibil poate fi incomprehensibilul? Japonia şi Occidentul

Jung este pe deplin încredinţat de existenţa unei naturi umane în genere. Conceptul de inconştient colectiv pe această ipoteză se bizuie şi nu avem motive să nu-l credităm pe psihanalistul elveţian. Magistrul Turnului din Bollingen e de părere că arhetipurile, constituenţi de căpătîi ai inconştientului colectiv, alături de vise şi pulsiuni primare, s-au format ca precipitate ale experienţelor fundamentale trăite de comunităţile umane, indiferent de meridianul geografic, de epocă, etnie şi religie. De aici şi reflectarea acestor experienţe cruciale în mituri, personaje şi viziuni de temelie. De aici şi reacţia culturală identică sau asemănătoare a insului uman în contexte existenţiale decisive (creaţie, moarte, iubire, morală etc.). Pe scurt, un olandez, un român, un mexican sau un ugandez vor reacţiona similar sau în maniere comparabile în împrejurările importante ale vieţii. Concepţia savantului din Elveţia este susţinută în general şi de teoriile, mai vechi sau mai noi, ale antropologiei culturale, deşi cercetările de teren efectuate în culturi şi sisteme „exotice“ desfid uneori coerenţa viziunii unitare privind natura umană. Cazurile antropologice particulare tocmai că întăresc doctrina psihanalitică de – spre o condiţie omenească egală şi repetabilă. În ciuda justeţei de perspectivă cu care operează marele disident freudian, există şi sisteme culturale nu neapărat […]