Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
OCHIUL INOCENT. Ultima păcăleală
- 05-03-2014
- Nr. 713
-
Valentin PROTOPOPESCU
- Rubrici
- 25 Comentarii
„Şi cu noi cum rămîne?“ Aceasta este întrebarea care revine obsedant pe buzele multora dintre noi, bieţi cetăţeni ai unei Românii rătăcite, după recentele scandaluri care au zguduit scena politică naţională. Şi cînd scriu „noi“, am în vedere cîteva bune milioane dintre cei 7,4 milioane de electori care şi-au dat votul de trei ori în anul 2012 pentru a schimba în bine stările de lucruri din ţară. În acea epocă, nu foarte îndepărtată, scrutinul de la locale şi parlamentare, plus acel referendum de demitere a preşedintelui au arătat fără tăgadă care anume este voinţa corpului electoral. Desigur, domnul Philip Gordon şi alţii ca dînsul pot clama în continuare că 1,6 milioane de opţiuni electorale au fost deturnate, falsificate, furate. Desigur, procurorii „reformaţi“ de tandemul Băsescu-Macovei pot instiga perpetuu la jurămînt cu mîna pe Biblie pe orice cetăţean din mediul rural. Desigur, Partidul Popular European poate vota cum doreşte pe seama rezoluţiei privind respectarea drepturilor fundamentale în UE, astfel încît abuzurile din Ungaria ale „reformistului“ popular Orban să treacă neobservate, iar întîmplările dîmboviţene, chiar constituţionale fiind ele, să fie conotate drept lovitură de stat. Desigur, suspendarea după lege a preşedintelui ţării poate, în continuare, să fie interpretată ca lovitură dată statului […]
@Luiza Barcan: vi se pare ca basismul e „disimulat” in gdsisme si icrisme? Mie mi se pare nedisimulat, ca verzalele lui @un sorriso. 🙂
Nu intru in vorba cu persoane necunoscute, nici pe strada, nici in mediul virtual. Nu intru in polemici cu persoane care au ‘taria opiniunilor” dar care nu-si dezvaluie identitatea, cind, cu acelasi „curaj” mi se adreseaza direct. Nu sunt de profesie comentatoare pe bloguri. Reactionez ocazional, cind ceva imi stirneste interesul. Dumneavoastra nu-mi stirniti nici un fel de interes.
Cate certitudini si, mai ales, cat umor. Cam tot atat cata obiectivitate si profesionalism in „ochiul chior”. Omul „lucid si integru”-care „l-a privit cu speranta pe Victor Ponta”-, doar un „intelectual al Romaniei”, „cetatean simplu” (poate chiar prea simplu), care are DESIGUR, ca si Dvs., SI dreptul de a ne impartasi, in reviste de aleasa cultura, modul in care nu intelege….
sau propedeutica exhaustiva a laitmotivului, acest \”cetatean\” care se semneaza cu mult \”curaj\” berenger. Altminteri, cine agreeaza berea o aprecieaza mai ales in ger, ca e rece. Berea se bea rece. Poate seamana putin cu filozofia despre whisky-ul cu patru cuburi de gheata a tatucului lui berenger iar din partea unei doamne, deh, nu prea se cade. Dar eu nu-mi pierd umorul orice ar fi. Berea\’n ger e buna daca vrei sa scapi de gilci. Daca vrei sa scapi de basisti n-ai nici o sansa. Nici la Polul Nord. Dar digresiunea asta e prea lunga si o sa trec la cestiune. Individul care se da politolog si infiereaza obiectivul articol al domnului Protopopescu n-a fost atent nici macar la titlul acestuia – \”Ochiul inocent\”. Insusi titlul avertizeaza ca e vorba despre comentariul unui intelectual al Romaniei, nu al unui politolog. Sau in Romania cetateanul simplu nu mai are voie nici macar sa comenteze? Asa s-o fi predat la scoala de balet si maniere elegante de la ICR? Articolul domnului Valentin Protopopescu radiografiaza o stare de spirit fireasca pentru omul lucid si integru din Romania lui basescu, a lui patapievici, a esalonului doi din pcr si a lui berenger. E normal sa nu mai vrei sa votezi cind devii constient ca unicul tau rol e sa platesti taxe si impozite din ce in ce mai desantate si sa mergi periodic la vot ca sa inlocuiesti niste ticalosi cu alti ticalosi. Ori va deveni obligatie prezenta la vot, ca pe vremea impuscatului? Nu m-ar mira. Partea si mai trista e ca basismul a proliferat haotic si capata fete din ce in ce mai disimulate in gds-isme si icr-isme, asa incit, peste o generatie-doua, daca va mai exista Romania, nu se va sti exact cine pe cine a pacalit, cine cu cine a coabitat si daca nu cumva visam continuu si orice am face nu ne putem trezi din cosmar.
Am obosit sa va tot reprosez aceleasi tactici infantile: ce cauta Batista aici, cine l-a adus in discutie ? Ce treaba am eu cu el ? Iar vorbim de „Liiceanu” ?
Ia faceti, vorba cui stim, un exercitiu de imaginatie: daca, astazi, cubanezii l-ar adora pe Fidel, cam ce concluzie putem sa tragem, noi doi ?!
Cat despre jurnal, nu ma mir ca v-a placut: omul era inteligent, frumos, talentat, umblat, destul de citit, a terminat medicina, i se oferise totul… inclusiv alegerea. De unde si tragismul personajului.
Sa crezi ca admiratia este „sport de tip mersul piticului” te priveaza de multe, inclusiv in meserie…Explicatii pot fi diverse, de la carente fundamentale, pana la intelepciunea din „sa nu-ti faci chip cioplit”. Ma rog, nu insist.
In fine, prietenii mei, nu multi la numar, n-au nimic in comun cu politica. Iar cand discut politica, nu sunt prietenos-probabil ati remarcat. Dar nici nu-mi pierd umorul. Uite, asta-i „sportul” de care ar trebui sa va lasati: cand vrei sa „te dai la unu'” zici c-ar fi prieten cu altu’, cu care ti-e mai usor! E un truc ieftin sa-i pui omului in gura ce n-a zis niciodata…
Bine, mai vorbiti si cu altii, nu vreau sa va monopolizez. Eventual, ziceti ceva de…Stalin.
… di Stalin:
Revolutionarul acesta de profesie, fatza de care bietul Che are aerul unui pigmeu (si despre care Churchill ii spunea medicului sau personal, lord Moran, la 6 septembrie 1945: „In spite of all, I’d like this guy to like me”) tipul acesta zic – nu vi se pare interesant?
@un sorriso: n-ar fi mai bine sa-ntrebati poporul cubanez daca-l prefera pe Batista lui Che si Fidel? Sigur, fiind azi poporul strivit de cizma lui Raul, s-ar putea sa nu-l credeti.
„Nu-i fac critica” lui Che. Eu ma ocup de literatura romana. Am citit, in schimb, cu placere jurnalul lui Ernesto, in afara oricaror obligatii de serviciu. Il recomand tuturor, indiferent daca-l detesta sau nu pe autor. Numai Monica Lovinescu credea ca oricine-l place pe Fidel, inclusiv Marquez, scrie prost. 🙂 Cit priveste admiratia, e un sport de tip mersul piticului pe care nu-l practic eu, ci prietenii dvs. politici.
@Inima rea: cred ca il confundati pe Tudor Musatescu cu Stalin. 🙂
In principiu, sint de acord cu @beranger – falsificarea voturilor pune la-ndoiala justetea rezultatelor, astfel ca 70% nu apar a reflecta realitatea. Plus malversatiunile sistemului de vot, dupa carre ne-am trezit ca-i neincapatoare Casa Poporului, pentru nou-alesii.
As fi de acord si cu dl Protopoescu, in privinta ingerintei Vestului, in trebile noastre interne. La vremea aceea, am combatut si eu teoria loviturii de stat. Dar mi-a ramas un gust amar: cind sa am si eu dreptate, macar o data, in politica asta parsiva, oamenii a caror cauza o sustin (USL) dau inapoi. Si nu fac asta doar o singura data, o cam fac de-atunci, mereu. M-am simtit nevoit, fata cu asa constanta contrazicere a bunelor mele intentii, la o teorie bizara – cum ca USL isi tot incerca norocul, in cadrul unei strategii de hartuire, atit a sistemului pe care nu-l putuse dovedi, cit si a celui cu care nu se poate pune.
Iarasi, de acord cu @beranger – nu-i nevoie de o asa larga expunere de motive, pentru justificarea deciziei de a boicota viitoarele alegeri, oricare. Decit daca e un apel la. Asa o fi? Sint semne c-ar putea fi. Instant, apare alt boicot, de la referendum – acela cu cintec. E cum ai prelua tehnica adversarului, parca.
Stind strimb si judecind tot asa – cum altfel cind e atit de incomod? – noi nu stim nici acum, la ceva vreme de atunci, daca referendumul, alegerile generale au fost corecte. Sint inca pe rol procese de frauda electorala, e inca in ancheta artizanul victoriei USL – vicepremierul Dragnea.
Daca tot stam strimb, la ce ne-am mira? Cind noi nici nu stim cit e electoratul romanesc, nici cit – populatia, asa de profy facu ultimul guvern Boc recensamintul. Si-l tineam de prost administrator al trebilor publice, pina venira guvernele Ponta sa ne arate ca se poate si mai rau – sa nu ajungi la nici un rezultat, fie acela si viciat, nereal, fraudulos; sa te trezesti ca-ncarci cifre si numere la metru cub, si sa tot mii inainte, ca-nainte era mai bine.
In fine, nu ma intereseaza ideea ca trebuie sa-ti anulezi votul fiindca-i pericol sa fie altfel folosit. Din motive aratate mai sus, dar si cu alte ocazii – cum turul II al prezidentialelor din 2009 – nu conteaza. La ce rezerva strategica de voturi are oricare guvernare, sincer cred ca „nu se merita” sa caut biroul de votare (ca nici asta n-are stare, se tot muta) pentru a ma asigura eu ca votul meu etc. Ca sa aiba sens vigilenta mea civica, ar trebui sa pot verifica daca nu cumva apar voturile alor mei – raposati demult intru Domnul; ori ale rudelor mele raspindite-n lume, si despre care stiu sigur ca n-au votat, dar despre care n-am idee daca mai figureaza pe listele comisiei electorale.
Tudor Mustescu avea dreptate – nu conteaza cine voteaza, cine numara voturile conteaza. Asa ca vigilenta civica e sa te numeri printre membrii vreunei comisii electorale. Dar n-am vazut nicaieri anunt cum ca s-ar cauta voluntari. Chiar, astia cum sint selectati, aveti idee?
Succesurile le-a avut Che al dvs: sa bati lumea-n lung si-n lat, sa descoperi suferinta si, in loc sa vindeci, sa omori. Sa vinzi iluzii criminale si s-aduci „fericire poporului” …Noroc cu Hrusciov c-a avut mai multa minte, ca ne inflacara pe toti revolutionarul „autor”. Chiar, nu-i faceti un pic de critica-macar literara ? Cat va permite admiratia.
@un sorriso: esecul cui? Credeti ca veti avea succesuri?
Hai, nu va mai prefaceti, stiu ca i-ati citit jurnalul. Sinteti un tip instruit, n-aveti cum face confuzie intre ziar si jurnal. 🙂
Cum „che” ?! Esecul, desigur! Nu, nu citesc ziare comuniste.
@un sorriso: „Che” sa regret? Batista era pentru dumneavoastra, eu ramin cu Ernesto Scrie bine, i-ati citit jurnalul? 🙂
Eh, ati inteles, cum nu! Va ajunge batista (ca sa nu folositi tricoul!), in caz ca veti regreta, prea tare, ceva :-))
@un sorriso: e corect in privinta r-ului dublu, regretabila neatentie. Intr-adevar, port ochelari si scriu, uneori, fara ei…
N-am inteles, imi vin bine tricourile sau doar poza lui Che, ca Vali e mai plinut ca mine? Daca e vorba de tricouri, o sa inlocuiesc imaginea lui Che cu a lui Fulgencio Batista, doar ca sa va fac placere. 🙂
se pare ca n-ați înțeles: sunteți vinovați. ați votat cu voioșie, cu ochii închiși, de la cel mai mare intelectual de dâmbovița, până la ultimul țăran din teleorman pentru un singur slogan, nu pentru buna guvernare, nu pentru mai multă democrație, nu pentru justiție corectă și eradicarea corupției, nu pentru dreptate socială, ci pentru ca cineva să plece. nu v-ați gândit nicio secundă ce se întâmplă după. mai mult, ați fost mulți (o, da, 7,4 milioane) cei care v-ați încolonat cu ochelarii de cal bine așezați între urechi, astfel încât cei care au ieșit din spuma voturilor voastre au concluzionat ca își pot permite orice, și chiar au făcut orice, în propriul lor folos, iar voi, mândri lor votanți, ați tăcut aprobator, pentru ca ei să se poată desfășura în liniște. și ei asta au făcut. din această cauză, voi sunteți vinovați pentru dispariția icr-ului, voi sunteți vinovați de roșia montana, voi sunteți vinovați că ei se pot manifesta în toata găuoșenia lor, fără să le pese. și acum veniți voi și spuneți, cu nonșalanță infantilă: „nu-mi mai place jocul ăsta, îmi iau jucăriile și mă duc acasă”. sunt sigur că întreaga clasă politică aflată la conducere s-a cutremurat în momentul în care valentin protopopescu, scriitor la „ob” s-a trezit ca nu-i mai place ce se întâmplă și nu mai votează. i-aș întreba pe cei care, imbufnați, optează, după o serie de proaste alegeri, să se închidă in turnul de fildeș, dacă, în afară de fuga rușinoasă din fața realității, s-au mai gândit și la altceva, la alt fel prin care augustele lor persoane pot influența politica românească. nu de alta, dar pentru alegerea lor tragem cu toții acum, inclusiv cei care n-au nicio vină…
Cu toata prima pacaleala pe care mi-a tras-o, autorul, tocmai pentru concluzie, ar face bine sa va doneze tricourile cu El Che. Cred ca va vin.
Pai ce sa vada orbu\’, cu ochii mintii ? Un chior! N-are acces la ideea ca ai putea avea doi ochi.
E clar ca nu vedeti bine, dupa cum scrieti: \”un sorriso\”. Hai, ca nu-i asa greu, e in italiana.
Dacă ar fi uşor
ar VOTA cu toţii de-a valma,
beţi şi aiurea după VIDE plăceri şi interese Varii Variante.
DAR tocmai acum şi aici, în acest hăţiş „alegătorul” torturat de vremi,
DEŞTEPT şi Deşteptat ŞTIE din ecuaţia radicalului fără de rădăcini să extragă NECUNOSCUTUL(ui)
Cu toate marginile erorilor posibile,
Minima ESENŢĂ !
Nu există încă posibilitate unei posibile aproximaţii.
Există doar Orizontul !
Aşa se naşte DEMOCRAŢIA : în Chinuri Groaznice !
Inteleg ca dl. @lucid nu citeste decit articolele celor carora le cunoaste si apreciaza CV-ul (cu VP un simplu search pe net ar rezolva problema). Nu stiu ce crede Valentin, dar eu, care nu cunosc CV-ul dlui @lucid, n-as suferi de lipsa unor astfel de cititori/comentatori lucizi pe care, desigur, nu-i meritam. Ar fi, probabil, mai sanatos sa se lipseasca si ei de masochismul de a ne citi/comenta.
….Valentin Protopopescu, dar eu, incultul, necunoscand decat protopopestii lui nenea Iancu, te-as ruga sa faci o scurta prezentare gen CV ca sa pot decide daca in viitor merita sa mai citesc cateva randuri din ce scrii.
Bun si onest articol, draga Vali, chiar daca nu voi urma finalul defetist. @un sorisso are dreptate: „daca nu veti vota, o vor face altii `pentru` dumneavoastra”. Logic vorbind, ar trebui sa votezi (votam) cu cine voteaza @un sorisso. El stie care este Calea, Binele si Adevarul. Sa-l urmam, asadar, dar, mai intii, sa lei cerem spasit scuze lui si afinilor lui ca nu am vazut ceea ce trebuia sa vedem! 🙂
Si ce-ati face dupa intrarea Ucrainei in UE, cand, dezamagit de politicienii care va vor fi tradat rand pe rand, si pierzandu-va toate idealurile si credinta in tanara democratie ucraineana, v-ati trezi si acolo nutrind drept ultim vis urmarirea campionatului de fotbal din Brazilia?
Cred ca ar fi trebuit sa fie numita „Marea Pacaleala” si nu Ultima pacaleala …
@cetatean
Va inteleg! Dar raman urmatoarele constatari:
Cei care v-au dezamagit atat de mult si de des sunt dintre noi si votati de multi dintre noi. Daca nu veti vota, o vor face altii „pentru” dumneavoastra. Parca n-ar trebui sa „va dati pe mana lor”. Macar pentru ca cei cu putinte mai mici au certitudini mai mari…
PS Nici macar in Brazilia n-o sa fim.
@ berenger
foarte ciudata aceasta dorinta de „cenzura” a semnaturilor. Am citit textul ca un cetatean, cum cetatean este si Valentin Protopopescu. Rezonez cu randurile domniei Sale.
„Si cu noi cum ramine?“ – intadevar: „Si cu noi cum ramine?“.
rezonez si cu concluzia:
„Dar pentru că supercoaliţia de 70% nu a fost în stare să realizeze mai nimic din promisiunile cu care am fost trataţi, ei bine, mărturisesc că, la un sfert de veac de la marea schimbare din Decembrie 1989, chiar nu mai am motive să votez. Potenţialul meu civic a secat. Mă voi duce doar să-mi anulez votul, căci nu vreau să mi-l fure altcineva. Iar acesta nu-i „băsism“ (uf, ce hidos sună „conceptul“!), ci eliberare. Nu mai sper nimic, pentru că lucrurile sînt clare. Clasa politică, în România, este orientată contra propriului corp electoral şi nimic de pe lume nu o poate face să-şi modifice orientarea.
Asta este. Supravieţuieşte fiecare cum poate. Dar să nu-şi mai facă nimeni iluzii că mai cred(em) în „jocul de-a democraţia, economia de piaţă şi statul de drept“. Păcat de morţii de la Universitate, păcat de victimele de pe Euromaidanul kievean. Totul a fost în zadar pentru noi, cetăţenii, şi foarte profitabil pentru ei, politicienii. De-acum încolo nici o amăgire nu mai este posibilă.”.
Nu vreau sa votez nici cu Miscarea Populara, nici cu PSD, nici cu USD, nici cu PNL, cu nimeni. Am fost inselat, tras in piept, prostit, ignorat.
Mi-as dori sa fiu ucrainean, sa locuiesc la Kiev si sa-mi doresc sa merg la vot pentru Ucraina in UE.
In Romania, singurul lucru pe care il astept: sa vad la televizor meciurile Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia (13 iunie-13 iulie 2014).
„ob” e o revista de cultura. cei care publica in ea au experienta in domeniul culturii. politica, pentru mare parte dintre ei, este un domeniu in care isi dau cu parerea, parere cu nimic deosebita ca valoare de cea a unui taximetrist. oamenii care publica pe aici stiu foarte bine sa scrie despre „spiritul critic”, despre batista hertei muller sau despre costica bradatan. dar ei insista sa scrie despre politica. li se pare ca valoarea lor intelectuala poate fi identica si in domeniul lor de specialitate, din simplul fapt ca la politica, ca si la fotbal, se pricepe toata lumea si, mai mult decat atat, ei, ca reprezentanti ai intelighentiei, au datoria morala de a lumina multimile (iar asta nu face decat ca, daca alegerile lor sunt proaste, consecintele sa fie dezastruoase). imi pare rau sa va spun, dragi literati de la „ob”, dar stiinta politica e chiar serioasa si daca ati parcurge-o macar la nivel de propedeutica ati vedea ca multe din consideratiile enuntate sunt gresite, multe din insiruirile de fraze sunt sofisme, ca principiile pe care le enuntati cad la prima verificare prin metoda banala a falsificabilitatii, iar concluziile sunt, pur si simplu, de multe ori, aberante.
astfel autorul acestui articol ar vedea, de exemplu, ca invocarea obsedanta a cifrei de 7,4 milioane nu face decat sa-i releve grava necunoastere a ceea ce inseamna democratia, triplu discurs, nu doar despre majoritati, ci si despre echilibrul puterii si suprematia legii (despre faptul strict matematic ca 7,4 e mai mic decat 11 nu mai are rost sa vorbesc). mai mult, autorul ar trebui sa stie ca exista un temei moral al democratiei, unul care se bazeaza pe egalitate in fata legii, astfel incat, dubiul asupra unui singur vot, a unei singure alegeri, este nociv pentru ideea de democratie la fel de mult precum dubiul asupra a 1,6 milioane de voturi sau asupra 10 milioane de voturi. si, daca un singur dubiu e confirmat (si a fost confirmat prin condamnari definitive), atunci intregul proces democratic ce sta in spatele acelei confirmari este dubios. si mai mult, autorul ar trebui sa stie ca actul democratic, desi este despre toti si despre fiecare, nu este dator a raspunde la tafna unuia sau altuia, suparat ca alegerile sale au fost proaste („L-am privit cu speranţă pe Victor Ponta…”) si ca nu s-a ales decat praful de ele.
in sfarsit, a concluziona, din inalta pozitie de formator de opinii asumata prin semnatura de sub un articol dintr-o revista importanta, ca, pur si simplu „Supravieţuieşte fiecare cum poate” si „nu mai am motive să votez” intr-o tara in care nivelul dezvoltarii comunitare si al implicarii civice e mai redus decat in zonele subsahariene e nu doar aberant, ci periculos pur si simplu. cum periculos e si faptul ca partizanatul intuneca si cele mai luminate minti…