„Opoziţia este o condiţie obligatorie pentru sănătatea statului“

Ludmila Uliţkaia (n. 1943) este una dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane. După ce îşi ia licenţa în biologie la Universitatea din Moscova, lucrează în cadrul Institutului de Genetică. La sfîrşitul anilor ’70, se angajează consi­lier la Teatrul Evreiesc din Moscova şi scrie scenarii de film. Primul său roman, Soniecika (1995; Humanitas, 2004), îi aduce instantaneu notorietatea, fiind nominalizat pe lista scurtă la Premiul Booker pentru Literatura Rusă şi recompensat cu premiile Médicis étranger şi Giuseppe Acerbi. Următorul roman, Medeea şi copiii ei (1996), îi sporeşte renumele cu o nouă nominalizare la Premiul Booker, pe care şi-l adjudecă în 2001 pentru Cazul Kukoţki, roman încununat şi cu Premiul Penne (2006). Înmormîntare veselă (1997; Humanitas, 2005) este tradus în peste douăzeci de limbi. De acelaşi succes se bucură volumul de povestiri Fetiţele (2002; Humanitas Fiction, 2013), precum şi romanele Minciunile femeilor (2003; Humanitas, 2005) şi Al dumneavoastră sincer, Şurik (2003; Humanitas Fiction, 2008), cîştigător a mai multe premii internaţionale. Daniel Stein, traducător (2006; Humanitas Fiction, 2011) a fost încununat cu premiile: Bolşaia Kniga (Marea Carte), Părintele Alexandru (Germania-Rusia, 2008) şi Simone de Beauvoir pentru libertatea femeilor (Franţa, 2011). În 2010, Uliţkaia publică romanul Cortul verde, tradus în română cu […]