PLURAL. De ochii lumii (2)

– Atentia si uitarea A privi cu ochii lumii si a te integra gurii lumii, cum spuneam rindul trecut, are insa un pret: faci restul „de ochii lumii“, adica te prefaci ca il executi, desi, conform unor coduri si reguli sociale pe care le-ai acceptat formal, tocmai acest ceva se presupune ca-l vei face la propriu. Altfel spus, o stranie glisare de comportament si atitudini a pus stapinire pe noi: nu ne mai facem munca pentru care sintem platiti la institutia la care „avem cartea de munca“ si pentru care avem responsabilitati asumate public, chiar prin contract, ci ne prefacem c-o indeplinim, executind-o numai „de ochii lumii“, in timp ce toata atentia, energia si inventivitatea ne-o cheltuim exact pe ceea ce este, sau ar trebui sa fie, secundar, adica pe necontenita observare a celorlalti, pe efortul de a-i imita, de-a tine pasul cu ei sau de-a le fi chiar cu un pas inainte, aflind mai repede decit ei ce (sta sa) se intimple. Totul este insa o falsa integrare, caci nu ne integram astfel unei comunitati reale si stabile, ci unor grupari de interese labile ce se fac si se desfac in nesfirsite nisipuri miscatoare. O asemenea integrare in ceea […]