Poetically correct – Literodromul Babel Reloaded

  • Recomandă articolul
Sînt cazat la Hotel Al Gobbo, camera zece, etajul doi. Stau pe pervaz, încă nu îndrăznesc să cobor în stradă. Văd o mare parte din Paţa San Geremia, Biserica San Geremia şi Platul Labio, dar încă nu ştiu ce văd. Deocamdată încerc să respir liniştit, să mă bucur de faptul că am ajuns cu bine la Veneţia şi că m-am închis în camera de hotel. În piaţă, chiar prin faţa hotelului, se scurge şirul neîntrerupt de turişti: limbi străine, rase, religii, vîrste. Rîsete, chemări. Şuvoi de chipuri. Cu toţii par a şti încotro se îndreaptă. E duminică, încă nu am nimic de făcut. Aş bea o cafea, dar nu îndrăznesc să cobor la recepţie ori la o terasă. Numai în piaţă, de la fereastră, văd trei terase. Închid obloanele verzi, se face aproape întuneric, mă lungesc în pat. Sînt la Veneţia, îmi spun, sînt la Veneţia, şi vorbele acestea încep să contureze camera, pînă cînd adorm.   Mă trezeşte telefonul, e Florin Bican, vocea lui blîndă, egală îmi face bine. Ne plimbăm, se înserează, casc ochii, încerc să mă obişnuiesc cu apa verzuie a canalelor, poduri poduri poduri. Senzaţia inconfortabilă că nu m-aş descurca singur, că m-aş rătăci. Mă uit […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }