Politica si universitate

Spatiul universitar s-a politizat. Tot mai multi observa aceasta situatie, in contextul alegerilor academice demarate dupa emiterea Ordinului Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului din 1 noiembrie. Se gindesc, oare, la eventualele influente venite dinspre viata politica/partide/ parlament/presedintie spre institutiile invatamintului superior? Sau la implicarea (prin intermediul cadrelor didactice) a unor politicieni in schimbarea ierarhiilor de putere din universitati? Sau la modul in care discursul politic dominant (construit in vederea eliminarii adversarului) a molipsit discursul academicienilor? Sau chiar la faptul ca discursul din urma nu reproduce in mod inocent tipuri de relationare consacrate in viata politica, ci le si produce efectiv si le consacra drept normale? Oricum ar fi, aceasta diagnoza nu este o mare descoperire, precum nici nu reflecta un specific local ce s-ar putea explica prin presupuse „balcanisme“. Doar ipocrizia unor actori academici (sau, in cel mai bun caz, naivitatea ori convingerea pozitivista clasica a altora) a putut sa presupuna ca politica poate fi exclusa din universitate (precum puterea din cunoastere). O fi fost aroganta care i-a facut pe alti citiva sa creada ca – in bastioanele universitatii – ei vor putea supravietui in pozitii de putere chiar mai mult timp decit cei aventurati in viata politica tocmai (si) […]