Post-Totalitarism in Arhitectura: Dimensiunea umana a orasului in secolul 21

  • Recomandă articolul
Arhitectura nu reprezinta inca la noi un subiect supus dezbaterii publice. In afara de rolul ei de a ne caza si de a ne reprezenta (ambele sarcini considerate adesea in modul cel mai simplist), ea nu e inteleasa la noi in toate dimensiunile si importanta ei nici chiar de cei mai respectabili oameni de cultura. Arhitectura este inca in mediile noastre culturale ceva foarte exotic. Ceea ce face cu atit mai binevenita initiativa Institutului Goethe de a-i dedica acest simpozion. Ideea propusa de organizatori (care au colaborat in acest sens cu Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu“ din Bucuresti – UAIM) a vrut sa marcheze un punct de cotitura in felul in care spatiul teoretic reflecta mediul nostru urban. O fi fost poate de inteles ca imediat dupa incheierea epocii totalitare sa se dezvolte o „cultura a (de)plingerii“. Dupa mai bine de zece ani insa, a venit timpul sa evidentiem si atitudinile constructive, care privesc pragmatic spre viitor – cam asta ar fi in esenta ceea ce a urmarit aceasta dezbatere. Concluzia nu a fost insa la fel de clara ca intentia. In primul rind, pentru ca situatiile diverselor orase post-comuniste nu pot fi reduse la niste coordonate teoretice comune. E […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }