Preşedintele şi dizolvarea democraţiei

Preşedintele României a emis un decret pentru organizarea unui referendum naţional în data de 22 noiembrie, data alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României, prin care cheamă poporul român să-şi exprime voinţa cu privire „la următoarele probleme de interes naţional: 1. Trecerea la un Parlament unicameral şi 2. Reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane“. Convocarea poporului la referendum constituie exercitarea unui drept constituţional al preşedintelui şi, totodată, realizarea unei forme constituţionale de consultare a voinţei poporului în materia unor probleme de interes naţional. Din punct de vedere pur formal, totul pare constituţional, legal şi moral. Consultarea voinţei populare pare, nu-i aşa?, inatacabilă, o formă de realizare a democraţiei directe, ocolind democraţia reprezentativă, care, în opinia preşedintelui, ratează marile teme de interes public, precum aşa-zisa reformă a Statului român, pentru care Parlamentul nu pare să se mobilizeze exemplar, aşa cum ar cere-o teza şi exemplul prezidenţiale.   Astfel că preşedintele apelează la popor pentru a restabili adevărul şi echilibrul pe scena politică naţională. În faţa unui Parlament uzat de politicianism, ne spune preşedintele, trebuie să ne „întoarcem la popor“, pentru a restabili democraţia şi ierarhia voinţelor politice în Statul român. Preşedintele, se afirmă implicit şi explicit, nu se […]