Recenzie la o recenzie
- 27-01-2011
- Nr. 560
-
Edward KANTERIAN
- OPINII
- 7 Comentarii
În istorie, ca şi în alte discursuri, locurile comune, citatele faimoase, frazele tipizate sînt adeseori utile, de pildă cînd sînt aplicate într-un context specific sau pentru efecte retorice. Dar, în general, nu trebuie luate prea mult în serios. De pildă, ar fi nechibzuit să luăm afirmaţia lui Lamartine că „Istoria ne învaţă orice, chiar şi viitorul“ la modul literal şi universal. Istoria nu este o disciplină predictivă, cum este astronomia, pentru că oamenii, ca fiinţe istorice, nu sînt entităţi subsumabile explicaţiei cauzale şi de aceea istoria nu este o subdisciplină a mecanicii clasice (şi, cu atît mai puţin, a celei cuantice)1. Propoziţia lui Lamartine este de fapt invalidată în fiecare zi, dacă, de exemplu, luăm în considerare măcar incertitudinea zilei de mîine, pe care o trăieşte fiecare dintre noi. Mai degrabă ar fi validă afirmaţia lui Hegel, că „Istoria ne învaţă că nu se învaţă niciodată din istorie“. Totuşi, cînd ne uităm la actuala criză financiară, pornită din speculaţii financiare iresponsabile pe piaţa imobiliară americană, şi vedem că au existat şi în trecut crize similare, propoziţia lui Lamartine capătă o anumită valoare, una ironică. Opiniile lui Sorin Lavric „Istoria e scrisă de învingători“ este un alt citat faimos, atribuit lui […]
Multumesc tuturor pentru comentarile constructive si instructive. Sint de acord ca problema romilor trebuie si ea abordata intr-un mod rational si critic.
felicitari si multumiri pentru recenzie!
ca afirmatiile dlui S.Lavric nu au fost amendate se poate explica doar prin urmatoarea revizuire necesara: Rom Literara nu mai este de foarte multa vreme o revista de frunte si nu cred ca o mai citeste cineva – eu personal n-as putea numi pe nimeni in largul meu grup de prieteni informati; sunt multe de spus despre mica mafie USR – Rom. Lit. dar nu este nici locul, nici momentul…
@ Vlad In sensul acesta, Romania mai \”tace si indura\” intr-o alta problema, cea a tiganilor. Din toata disputa asta cu Franta in problema expulzarilor, Romania a jucat rolul de victima a discriminarii, in timp ce responsabilitatea istorica nationala pentru conditia in care traiesc tiganii acum nici nu a fost adusa vreodata in dezbaterea publica. Mai este mult pina o sa invate copii la scoala despre ce au indurat tiganii in secole de robie si apoi de \”libertate\”.
daca revizionisti mai mult sau mai putin expliciti precum acest Sorin Lavric (autor si a unui straniu volum despre Noica si miscarea legionara, in care strecoara subtil aprecieri pozitive la adresa m.l. …) sunt adusi in „fata” de establishmentul cultural. Dar ce sa te mai miri, cind aceeasi exponenti ai establishmentului (discipolii lui Noica…) gasesc de cuviinta sa atace CNA-ul atunci cind acesta sanctioneaza un derapaj antisemit la o emisiune TV… cred ca in recenzia la cartea lui Boia, Lavric foloste Germania „care tace si indura” ca o metafora pentru o Romanie care la rindul ei „tace si indura” atunci cind i se arata „pacatele” din perioada interbelica si din timpul razboiului… „istoria e scrisa de invingatori”, ce loc comun… cita necinste intelectuala.
Intrebarea e cine il tine in brate pe acest Lavric. Parca era servantul lui G. Liiceanu?
Excelent articol! Felicitari, domnule Kanterian! Intr-adevar, Lavric este un „revizionist”, iar relativa noastra pasivitate il face mereu mai îndraznet.
Oportuna si echilibrata „recenzia la recenzie” oferita de dl. Kanterian. Pentru intregirea discutiei despre cum si cine a scris istoria Germaniei, este intotdeauna recomandabila examinarea datelor documentate. Un exemplu ar fi recentul articol al reputatului istoric Timothy Snyder in care compara dimensiunile atrocitatilor comise de Hilter si Stalin. Nu atit posibilele concluzii mi s-au parut edificatoare, ci cifrele care quantifica premizele unei dezbateri informate despre locul Germaniei in istoria ante-belica a secoluliu XX.
http://www.nybooks.com/blogs/nyrblog/2011/jan/27/hitler-vs-stalin-who-was-worse/?printpage=true